Eurodeputatul din grupul Renew Europe, Dragoş Pâslaru, a explicat marţi că se aşteaptă ca Directiva UE pentru salariile minime potrivite, care a fost în dezbatere marţi şi urmează să fie votată astăzi de legislativul comunitar, să fie aplicată cel mai devreme în 2024, relatează Capital.
Salariile minime ar putea fi majorate cu minim 500 de lei
„Analizele socio-economice arată că există spre două milioane de lucrători pe salariul minim şi asta înseamnă că problema legată de «in work poverty», respectiv oamenii care au o activitate dar sunt săraci, este foarte reală în România şi este o problemă care acoperă un număr mare de salariaţi şi de gospodării”, a declarat Dragoș Pâslaru.
Eurodeputatul a mai declarat că forurile europene nu pot forța România să crească salariile minime peste
Citeste si: Schimbări la voucherele de vacanță 2022. Tot ce trebuie să știi despre utilizarea acestora
„Valorile indicative din directivă sunt 60% din salariul mediu brut şi 50% din salariul mediu brut. În România, în esenţă, dacă ar fi să se respecte valorile de aici, discutăm de o creştere de cel puţin 500 şi ceva de lei care, evident, dacă ar fi s-o faci peste noapte, ar crea un şoc pentru economie, dar asta doar ca să vedem unde ne situăm.
Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul
Cum va fi dezvoltat dialogul social
O altă prevedere a directivei este reprezentată de dezvoltarea dialogului social, care trebuie să-şi mărească gradul de reprezentativitate.
„Dacă ai o acoperire mai mică de 80% de dialog social care să reprezinte ramurile, trebuie să ai un plan de acţiune la nivel naţional prin care să explici cum vrei să faci să funcţioneze acest dialog social”, a declarat Dragoș Pâslaru.
„România e una dintre ţările cu cel mai slab dialog social din Europa, suntem la 20 şi ceva la sută acoperire. Ideea este că în cea mai mare parte acest dialog social practic nu există, nefiind formule prin care să se poată ajunge la acorduri sociale pe anumite sectoare. În principiu, aceste acorduri colective încearcă cumva să se uite la nivelul sectorului cum sunt practicile de salarizare şi să se stabilească un nivel minim pe sectorul respectiv”, a mai spus el.
Directiva mai are în vedere un set de obiective care să servească drept „o ancoră” pentru creșterea salariului minim.
„Că îl facem automat sau pe baza acelor indicatori având încă o dezbatere finală, care să mai ajusteze ceva unde ar putea să existe un consens, este o decizie pe care guvernul trebuie să o ia. Preferinţa mea ar fi o indexare automată. Mie mi se pare că nu ar trebui să ne jucăm de-a negocierea şi de-a datul din partea guvernului, ar trebui să existe ceva extrem de predictibil. (…) Eu aş vedea-o chiar de la şase luni, deşi încurcă puţin planurile de afaceri, care se fac pe un an”, a mai spus Dragoş Pâslaru.
„Eu aş face în felul următor: dacă aş avea o deviaţie mai mare de 10% a unuia din indicatorii ăştia obiectivi pe care îi pun în spate ar trebui să pot ajusta salariile. Asta nu este inclusă în directivă, este lăsată la latitudinea statelor membre. Evident, Consiliul UE a refuzat ca statele membre să-şi asume obligaţii foarte specifice”, a declarat eurodeputatul.
