Pe data de 23 noiembrie este sărbătorit Sfântul Antonie de la Iezerul. Se spală sau nu astăzi

Potrivit doxologia.ro, pe data de 23 noiembrie credincioșii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Antonie de la Iezerul. 

Viața Sfântului Antonie de la Iezerul

Sfântul Antonie de la Iezerul era de neam român și a trăit pe vremea binecredinciosului voievod Matei Basarab și a voievodului martir Sfântul Constantin Brâncoveanu. Acesta a crescut în dreapta credință mergând de mic la biserică, unde își găsea liniștea sufletească.

Înaintând cu vârsta acesta a ajuns preot, spre bucuria celor apropiați lui.  Sfântul a îmbrățișat viața monahahală, în prea frumoasă pustie de la Schitul Iezeru, în ținutul Vâlcii.

Locul în care s-a sfințit Cuviosul Antonie se află la poalele Munților Căpățânii, la câțiva kilometri de stațiunea Olănești, lângă Schitul Iezer, în județul Vâlcea. 

Citește și: Acatistul Sfântului Antonie cel Mare. Pentru ce se citește acatistul Sfântului Antonie cel Mare, timp de 9 marți la rând

Deși se spune despre el că ar fi un aromân, originar din orașul grecesc Ianina, potrivit cercetărilor făcute până acum, se crede ca acesta provenea dintr-o familie de creștini din satele Olteniei.

Dorind să sporească nevoințele duhovnicești, Sfântul Antonie a cerut binecuvântarea, de la episcopul Ilarion, spre a marge în Sfântul Munte Athos. Acesta din urmă nu i-a dat binecuvântarea dorită, intuind folosul pe care îl vor avea monahii din zona de pe urma viețuirii sale sfinte.

Totuși, în anul 1690 dorind să își petreacă viața în liniște, acesta reușește să primească binecuvântarea episcopului și se retrage într-o peșteră aflată în Muntele Iezerului. Pentru că nu avea un loc unde să se poată ruga, acesta a săpat un paraclis în stânca unde locuia. A reușit să iți creeze colțul de rugăciune în aproximativ 3 ani de săpat. Când acesta a fost gata, a fost sfințit de către arhiepiscopul Ilarion de Vâlcea.

Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Pentru o viață mai aspră Sfântul purta un brâu format din lanțuri de fier. Mânca doar după ora 9 seara și consuma doar pâine și apă.

Nu consuma niciodată băuturi alcoolice și nu dormea pe pat, doar se odihnea în timp ce stătea rezemat de stâncă. În majoritatea timpului, acesta se ruga, iar hainele sale erau simple, pentru strictul necesar.

Citește și: Pe ce dată este sărbătorit Sfântul Antonie cel Mare. Ce nu ai voie să faci în această zi

Petrecându-și viața astfel, vestea despre Sfântul Antonie de la Iezer s-a răspândit rapid printre credincioși.

Astfel, pe poteci de munte, veneau numeroși ucenici, călugări, preoți și credincioși spre a se ruga împreună cu dânsul sau pentru a primi sfaturi de la acesta.

Antonie cobora la schit doar duminicile și în zilele de sărbătoare pentru a participa la Sfânta Liturghie.

Era mic de statura și puțin gârbov, spre bătrânețe, iar barba sa era deasă și albă, având o privire blândă și veselă. Prevestindu-și moartea, Sfântul Antonie l-a chemat la el pe ucenicul său, ieromonahul Nicolae, cu patruzeci de zile înainte, spunându-i astfel: “Sfârșitul mi s-a apropiat. După mutarea mea la cele veșnice, să pui trupul meu în groapa ce am săpat-o la ușa peșterii.” În ceasul al nouălea, în ziua de 23 noiembrie 1719, la vârsta de 92 de ani, după 28 de ani de nevoințe pustnicești, Sfântul Antonie de la Iezer a trecut la cele veșnice. La 20 iunie 1992, Sinodul Bisericii Ortodoxe a hotărât canonizarea acestuia.

Se spală sau nu de Sfântul Antonie de la Iezerul

Fiindcă acesta este un Sfânt român, este trecut în calendarul ortodox cu cruce albastră. Conform calendarului, toți sfinții români sunt trecuți cu cruce albastră. În această zi se poate spăla și se pot efectua treburi casnice.