România a înregistrat cea mai mare creștere economică, în ultimii 22 de ani, din Uniunea Europeană. Bulgaria, pe locul doi

Autor: Cristina Mocanu
Actualizat: 28 nov 2022, 15:08

România a înregistrat cea mai mare creștere economică în ultimii 22 de ani.

Sursa: https://pixabay.com/

România are cea mai mare creștere economică, în ultimii 22 de ani, din Europa!

Potrivit unui grafic realizat de Mazing Maps apărut pe instagram.com, România a înregistrat cea mai mare creștere economică în ultimii 22 de ani.

România înregistrează cea mai mare creștere economică, în ultimii 22 de ani, din Europa

Potrivit un grafic realizat de portalul Amazing Maps, România a avut cea mai mare creștere economică din UE între anii 2000 și 2022, de aproape 800%.

Graficul a fost realizat folosind baza de date Statista pentru PIB-ul fiecărei țări, în intervalul 2000-2022 și au fost folosite prețurile curente. De precizat este faptul că, România a pornit de jos și a avut de recuperat un decalaj mare, ținând cont de faptul că avea în anul 2000 un PIB de doar 37,28 miliarde de dolari. Potrivit datelor Statista, în anul 2022, PIB-ul României este estimat să ajungă la 286,51 miliarde de dolari.

Făcând o comparație după acest grafic, Germania care este considerată motorul economiei, deținea un PIB de 1.948 miliarde de dolari, în anul 2000, iar în 2022 acesta este estimat să crească la 4.031 miliarde de dolari.

Citește și: Cum pot ajunge criptomonedele la zero. Avertismentul creatorului Ethereum, Vitalik Buterin, privind viitorul monedelor virtuale

Acest decalaj poate fi observat cu ușurință în datele PIB per cap de locuitor.

Astfel că, România a evoluat de la un PIB/capita de 1.669,98 dolari în anul 2000 la un PIB/capita de 14.825,21 dolari în anul 2022. Potrivit comparației PIB per capita în anul 2000 era în Germania de 24.003, 70 dolari în anul 2000 și este în 2022 de 48.397,8 dolari.

Care sunt țările mai puțin dezvoltate

În acest interval de timp creșterea economică din Bulgaria a fost a doua cea mai mare creștere economică din Europa, de 669% și este urmată de Lituania, pe locul trei, cu 628%, de Estonia cu 617 și de Letonia cu

544%.

Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Acestea sunt urmate de Albania cu 465%, Slovacia cu 464%, Cehia cu 367%, Polonia cu 313% și Ungaria cu 310%.

Alte creșteri economice mai mici au înregistrat țările mai dezvoltate decât România, creșterea Franței fiind de 82%, a Spaniei de 104%, a Portugaliei de 112%, iar a Marii Britanii de doar 76%. Suedia a înregistrat o creștere economică de 95%.

Care sunt provocările economice ale româniei în 2023

Creșterea economiei românești a încetinit la 1,3% în ultimul semestru din 2022 și nu sunt tocmai bune ținând cont că se așteaptă ca marile economii precum Germania și Franța să intre în recesiune, începând cu anul 2023.

Potrivit analiștilor, această scădere ar avea un efect în lanț și asupra celorlalte economii.

Potrivit economistului Clujean, Flavius Rovinaru, în prezent, cel mai mare pericol provine din creșterea deficitului bugetar, a deficitului de cont curent, dar și a inflației, și astfel este pusă în pericol stabilitatea economică a României. Acesta a declarat că „În privința deficitului bugetar și al celui de cont curent din păcate nu pot să fiu foarte optimist, deoarece la nivelul deciziei guvernamentale nu se întrevăd măsuri de rigoare necesare acestei perioade”. 

Citește și: Efectele unei recesiuni. Cum te poți pregăti pentru o nouă recesiune economică și care sunt cauzele acesteia

În anul 2023 vor exista mai mult provocări economice. De felul în care autoritățile vor ști și vor fi capabile să le facă față va depinde echilibrul macroeconomic al României. Va fi vorba de o serie de provocări de natură internă sau externă, de ordin structural sau funcțional.

Conform lui Flavius Rovinaru putem avea o serie de avantaje în viitorul apropiat din care pot fi amintite investițiile în infrastructură programate prin PNRR. Ar mai fi salariile mici, comparativ cu cele din Europa de Vest,  în condițiile în care se dorește realizarea unei investiții de tip greenfield sau realocarea de activități, dar și forța de muncă, pe care România o deține, cu un nivel bun de pregătire în centrele Universitare.