Perspectiva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen fără pașapoarte pare să se diminueze înainte de un vot cheie la Bruxelles, unde soarta lor depinde de o aprobare unanimă. Cel puțin două state membre- Austria și Olanda- și-au exprimat opoziția față de aderarea Bulgariei și, în cazul Austriei, și față de cea a României. Ambii candidați așteaptă să adere la Schengen încă din 2011, când Comisia Europeană a spus pentru prima dată că sunt pregătiți să devină membri, un punct de vedere împărtășit de Parlamentul European.
Cu toate acestea, Croația pare să fie mai bine poziționată pentru a deveni parte a Schengen, deoarece nicio țară nu a exprimat o opinie negativă cu privire la pregătirea sa. Schengen permite călătoriile transfrontaliere fără a fi nevoie de pașaport sau de a trece prin controale la frontieră. În prezent, acesta cuprinde 26 de țări, inclusiv 22 de state UE, și aproape 420 de milioane de cetățeni.
"Bulgaria, România și Croația au făcut obiectul unei investigații amănunțite, iar rezultatul este că îndeplinesc toate cerințele pentru a face parte din Schengen", a declarat luni dimineață Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, întrebată despre viitorul vot.
Comentariile lui Johansson au reluat o evaluare emisă luna trecută de executiv, care a constatat că cei trei candidați au dovedit "cu prisosință" că îndeplinesc toate cerințele necesare, inclusiv gestionarea frontierelor externe și o cooperare polițienească eficientă.
Reticența austriacă
Însă nu toată lumea împărtășește viziunea optimistă a Comisiei. Cancelarul austriac Karl Nehammer și ministrul său de interne, Gerhard Karner, au pus recent la îndoială capacitatea Schengen de a face față unui nou aflux de solicitanți de azil.
Se așteaptă ca țara să primească peste 95.000 de cereri de azil în acest an. "Suntem supuși unei presiuni enorme din cauza migrației neregulamentare, chiar dacă suntem o țară fără ieșire la mare din UE și nu o țară cu frontieră externă", a declarat Nehammer luna trecută. "Sistemul european de azil a eșuat".Potrivit lui Nehammer, aproximativ 40% dintre migranții care ajung în Austria o fac după ce au trecut prin Turcia în Bulgaria și România- pentru ca apoi să călătorească prin Ungaria, un stat Schengen.
"Extinderea Schengen nu va avea loc așa", a declarat cancelarul.
"Vom sprijini parcursul Croației în spațiul Schengen", a adăugat el. "Țările sunt votate individual".
Președintele României, Klaus Iohannis, care provine din aceeași familie politică de centru-dreapta ca și Nehammer, a contestat aceste afirmații, susținând că țara sa nu face parte din așa-numita rută a Balcanilor de Vest, care a înregistrat peste 120.000
de incidente de trecere a frontierei numai în acest an.Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul
"Nu a existat, nu există și nu va exista un flux migrator necontrolat prin România", a declarat Iohannis luna trecută.
Însă, potrivit Ministerului austriac de Interne, presiunea migratorie "disproporționată" din interiorul țării ar trebui să fie un motiv pentru amânarea extinderii Schengen.
Dispută din cauza unei bancnote de 50 de euro
Între timp, un tablou similar se conturează în Olanda. În urma unei reuniuni a Consiliului de Miniștri de vineri, guvernul olandez a decis să sprijine aderarea României la Schengen- dar nu și pe cea a Bulgariei. Premierul Mark Rutte a declarat că țara sa este încă îngrijorată de situația statului de drept și de lupta împotriva corupției din Bulgaria și că admiterea acesteia în Schengen ar putea avea loc "cândva anul viitor". Rutte a pus apoi sub semnul întrebării capacitatea Bulgariei de a-și supraveghea frontierele externe și a lăsat să se înțeleagă că migranții ar putea trece ilegal frontiera țării dacă ar plăti 50 de euro pentru această tranzacție.
"Nu spun că acest lucru se va întâmpla, dar vreau să se stabilească în mod explicit că nu se va întâmpla", a spus el. Remarca l-a indignat pe președintele bulgar Rumen Radev, care a răbufnit împotriva lui Rutte.
"Recent, trei polițiști bulgari au fost uciși, protejând frontiera externă (europeană)", a scris Radev pe Twitter.
"Astăzi, premierul Mark Rutte a sugerat, în mod inacceptabil, că se poate trece această frontieră pentru 50 de euro. În loc să primească solidaritate europeană, Bulgaria primește cinism!"
Diplomații spun că o concluzie negativă nu ar trebui să fie considerată ca fiind de la sine înțeleasă și că pozițiile ar putea încă să se schimbe înainte de votul cheie de joi, în ciuda comentariilor oficiale. Nu este clar dacă candidaturile româno-bulgare, care au fost întotdeauna tratate ca o ofertă comună, ar putea fi decuplată în timpul votului.
"Încă mai avem speranțe", a declarat un diplomat de rang înalt, vorbind sub rezerva anonimatului din cauza sensibilității problemei. "Vom face tot ce ne stă în putință pentru a avea un rezultat bun".
Citește și: Respingerea României, Bulgariei și Croației la Schengen va slăbi UE!
Citește și: Romania pregatita să adere la Schengen, afirmă Comisia Europeană!
