Cum arată bugetul de stat pentru 2023. Cine primește mai mulți bani și ce instituții vor avea scăderi ale alocărilor bugetare

În ședința care a avut loc joi, 8 decembrie, Guvernul a adoptat bugetul României pentru anul 2023.

A fost aprobat bugetul pentru anul 2023

Proiectele legilor bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2023 au fost aprobate în ședința de Guvern, și urmează să fie transmise pentru dezbatere şi adoptare Parlamentului.

Potrivit unui comunicat de presă oferit de Guvernul României, oferit pe gov.ro, bugetul reflectă viziunea responsabilă de politici fiscale şi bugetare a României şi a fost conceput realist, coerent şi

responsabil, cu importante fonduri direcționate către susținerea investițiilor, concomitent cu sprijinirea  grupurilor vulnerabile, arată Guvernul. Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 4,40% din PIB şi deficit ESA estimat la 4,40% din PIB, în scădere de la 80 miliarde lei, 5,74% din PIB. Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 2,8% prevăzută pentru anul 2023.

Citește și: Voucherele pentru alimente sunt alimentate abia în Ajunul Crăciunului. Tichete pentru facturi sunt așteptate în februarie

Cheltuielile destinate investițiilor reprezintă valoarea de 112,1 miliarde lei, ceea ce înseamnă 7,22% în PIB, remarcându-se un vârf de investiții în acest an, datorat finalizării cadrului de programare financiar 2014-2020, fiind ultimul an de eligibilitate, precum şi continuarea proiectelor pe PNRR şi demararea noului cadru de programare 2021-2027.

Instituții care au primit mai mulți bani față de anul precedent

Ministerul Afacerilor Interne: 25,5 miliarde lei (+12,17%)

Ministerul Agriculturii: 25,2 miliarde lei (+7%)

Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului: 4 miliarde lei (+3%)

Ministerul Apărării: 35,2 miliarde lei (+52%)

Ministerul Cercetării: 3,189 miliarde lei (+69,7%)

Ministerul Culturii: 1,24 miliarde lei (+20,6%)

Ministerul Dezvoltării: 12,6 miliarde lei (+31,3%)

Ministerul Economiei: 702 milioane lei (+0,08%)

Ministerul Educației: 32,5 miliarde lei (+7%)

Ministerul Familiei: 620,7 milioane lei (+619%)

Ministerul Finanțelor: 6,4 miliarde lei (+5%)

Ministerul Investițiilor şi Proiectelor Europene: 11,7 miliarde lei (+29,7%)

Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Ministerul Mediului: 3,76 miliarde lei (+76,6%)

Ministerul Transporturilor: 23,3 miliarde lei (+16,6%)

Secretariatul General al Guvernului: 3,29 miliarde lei (+20%

Consiliul Concurenței: 73,9 milioane lei (+9,4%)

Curtea de Conturi: 432,3 milioane lei (+18%)

Consiliul Superior al Magistraturii: 245,5 milioane lei (+18%)

Instituții care au primit mai puțini bani

Ministerul Afacerilor Externe – 1,286 miliarde lei(- 2,88%)

Ministerul Energiei: 2,96 miliarde lei (-64%)

Ministerul Justiției: 2,9 miliarde lei (-51,7%)

Ministerul Muncii: 60,9 miliarde lei (-4%)

Ministerul Public: 1,67 miliarde lei (-5,7%)

Ministerul Sănătății: 23,3 miliarde lei (-6,3%)

Ministerul Sportului: 580,9 milioane lei (-3,5%).

Proiectul de lege privind plafoanele bugetare

Proiectul de lege aprobat face parte din pachetul legislației bugetare pentru anul 2023 şi stabilește țintele obligatorii pentru o serie de indicatori bugetari prevăzuți în Legea responsabilității fiscal-bugetare, iar scopul acestuia constă în alocarea, cu eficiență, a fondurilor publice, o mai bună disciplină fiscală şi o mai mare responsabilitate a ordonatorilor principali de credite în cheltuirea banilor publici.

Citește și: Mamele cu mai mulți copii ar putea primi o indemnizație mai mare. Efortul bugetar anual va fi mai mare cu 28 de milioane de lei

Astfel că, pentru anul 2023, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 49,8% din produsul intern brut luând în considerare potențialele prefinanţări ce vor putea fi atrase în condițiile favorabile ale piețelor financiare, precum şi eventualele evoluții sub așteptări atât ai indicatorilor macroeconomici cât şi ai piețelor financiare.

Plafonul privind finanțările rambursabile, care pot fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.600 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanțările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 2.000 milioane lei fiecare.

Sursă: gov.ro