Originea Crăciunului. Când a fost sărbătorit pentru prima dată Crăciunul în lume și cum a fost aleasă data de 25 decembrie

Un brad împodobit, o ciocolată caldă sau un vin fiert, mirosul de portocale și colindele sunt obiceiurile care ne amintesc în fiecare an că  în luna decembrie vine Crăciunul. Dar oare cum s-a ajuns aici și când a fost prima dată sărbătorit Crăciunul?

Când a fost sărbătorit prima dată Crăciunul

Crăciunul a fost sărbătorit încă din antichitate amintind astfel de nașterea lui Iisus Hristos, dar a devenit de-a lungul timpului și o sărbătoare a familiei, marcată de obiceiuri precum colindele, împodobitul bradului și darurile Moșului așteptate de copiii din întreaga lume.

Primii creștini au sărbătorit nașterea Mântuitorului pe 25 decembrie, deși considerau că aceasta a avut loc în luna septembrie, odată cu Ros Hashana (sărbătoare din calendarul iudaic). În anul 264, Saturnaliile au căzut pe 25 decembrie, iar împăratul Aurelian a proclamat această dată “Natalis Solis Invcti”, festivalul nașterii invincibilului soare.

Citește și: Rețetă de biscuiți fragezi de Crăciun. Cum prepari rapid cei mai buni biscuiți pentru masa de sărbătoare

Crăciunul este, așadar, un cumul de simboluri și tradiții păstrate secole la rând. Episcopul în jurul căreia s-a format Moș Crăciun era din Antalia, primul brad împodobit a fost în Germania, iar romancierul britanic Charles Dickson este deja faimos pentru operele sale despre Crăciun.

Charles Dickson a fost cel care a contribuit la „păstrarea” tradiției, cu referințe la curcanul de Crăciun, la bradul decorat sau la colindele din acea noapte.

În Germania există obiceiul de a arde un butuc toată noaptea de Crăciun, care, conform tradiției, se crede că ar apăra casa de hoți și de nenorociri tot restul anului, iar acest obicei se numește „Christklots”. În întreaga Germanie, Adventul este perioada anului cea mai plină de atmosferă până în Ajunul Crăciunului, în 24 decembrie, în ziua următoare creștinii sărbătorind nașterea lui Iisus.

În realitate, primele sărbători de Crăciun se derulau nu doar pe parcursul unei zile, ci timp de mai multe zile, într-o perioadă care începea din luna noiembrie şi dura până în ianuarie.

Alegerea acestei perioade a ținut de o strategie a Bisericii, ce a permis dispariția vechilor obiceiuri şi tradiții păgâne, care au fost înlocuite cu una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății: nașterea Domnului.

Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Alegerea datei de 25 decembrie

Sărbătoarea Crăciunului nu exista la începutul creștinismului. Evangheliile nu menționau data nașterii lui Iisus Hristos, iar Biserica a trebuit să aleagă o dată.

La început, nu toate bisericile creștine aveau aceeaşi dată pentru sărbătoarea Nașterii Domnului, până când data de 25 decembrie a fost aleasă în anul 354 e.n. de Biserica din Occident. Biserica din Orient a păstrat data de 6 ianuarie.

Citește și: 3 filme și documentare despre nașterea lui Iisus Hristos. Sunt numai bune de vizionat în perioada sărbătorilor de iarnă

Origini ale cuvântului Crăciun

Cuvântul Crăciun are mai multe origini, astfel că, origini din limba latină se regăsesc în țări precum Italia, Portugalia, Spania, unde ”Crăciun” se spune ”Natale” (Italia), ”Natal” (Portugalia) şi ”Natividad” (Spania).

Pentru alte popoare, originile cuvântului ”Crăciun” vin de la vechii gali din Franța, deoarece ”Crăciun” (”Noel” în franceză) ar proveni din două cuvinte ale galilor – ”noio” (”nou”) şi ”hel” (”soare”).

În limba română, la fel ca în multe alte limbi regionale europene, originea latină a continuat să existe până în zilele noastre pentru a desemna sărbătoarea Crăciunului – ”creatio– onis” însemnând ”naștere”.

Sursă: ro.wikipedia.org