Românii celebrează cu mândrie data de 24 ianuarie, atunci când Moldova s-a unit cu Moldova, iar acestea sunt câteva curiozități despre Mica Unire.
Citește și: Ce se sărbătorește pe 24 ianuarie 2023 și de ce avem o zi liberă legală?
Trei curiozități pe care toată lumea trebuie să le țină minte
Mica Unire a avut loc la data de 24 ianuarie 1859, în acea zi având loc alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești, dar și unirea Moldovei, regiune în care acesta era domnitor cu Țara Românească. Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei la data de 5 ianuarie 1859.
Procesul unirii a avut la bază o apropriere culturală și economică a celor două țări, fiind discutat încă de la finalul războiului Crimeei de cele două regiuni, dar și în plan internațional.
Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?
Un eveniment ce a avut loc pe plan internațional a fost cel ce a favorizat realizarea unirii, mai exact înfrângerea Rusiei și politica Franței, în acel moment fiind condusă de Napoleon al III-lea.
Cu toate că acest eveniment este unul cunoscut de românii de pretutindeni, aceste sunt câteva curiozități despre Mica Unire, mai puțin știute.
Citește și: 24 ianuarie 2023, zi liberă. Ce se sărbătorește în această zi?
1. Alegerea capitalei a fost un moment dificil, domnitorul Alexandru Ioan Cuza fiind atașat de orașul Iași, dorind să aleagă orașul drept capitală
Iașul a fost orașul de suflet al lui Alexandru Ioan Cuza, însă au fost o serie de motivații pentru care acest oraș nu este cel mai potrivit pentru a fi numit drept capitală. Iașul era prea aproape de granița cu Imperiul Rus, iar șansele ca aceasta să pregătească o nouă revanșă erau destul de mari, din acest punct de vedere, Bucureștiul era un oraș mai protejat. Un alt motiv pentru care s-a decis că Bucureștiul este un oraș mai potrivit pentru a fi capitală este pentru că este mai aproape de Dunăre.
2. Doar două lucruri făceau legătura între Moldova și Țara Românească, mai exact limba și etnia
Moldova și Țara Românească au fost două regiuni complet diferite până în momentul în care a avut Mica Unire, în anul 1959. Cele două aveau tradiții diferite, iar între acestea nu s-a realizat un contact atât de mare, boierii fiind mai tentați să călătorească spre Occident
3. Francezii nu au susținut Unirea Moldovei și a Țării Românești, din motive tactice
Napoleon al III-lea nu a susținut această unire între cele două regiuni, acesta dorind să le ofere austriecilor, în schimbul unor provincii italiene deținute de Habsburgi, Lombardia și Veneto. Atunci când a fost refuzat, acesta a decis să folosească această unire a Moldovei cu Țara Românească pentru a declanșa o nouă Revoluție maghiară.
Surse: Facebook Biblioteca Naţională a României , libertatea.ro, scena9.ro