În ciuda provocărilor majore, cum ar fi potențialul unei recesiuni, sosirea anului 2023 nu este numai vești proaste. Aflați de ce perspectivele economice globale nu sunt atât de grave pe cât par. 2022 a fost anul în care se aștepta ca economia globală să își revină după haosul declanșat de pandemia COVID-19. Dar apoi, Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie, iar economia a fost împinsă în pragul incertitudinii. Războiul din Ucraina și sancțiunile occidentale care au urmat împotriva Rusiei au alimentat tensiunile geopolitice, au făcut ca prețurile la energie și alimente să urce la niveluri record și au perturbat lanțurile
Pe măsură ce inflația a urcat la maxime de mai mulți ani, băncile centrale au fost nevoite să strângă robinetele de bani într-un ritm frenetic, prin creșterea ratelor dobânzilor în fața unei economii deja în încetinire, sporind și mai mult perspectivele unei recesiuni în 2023. O recesiune este, însă, doar una dintre dificultățile economice care ne așteaptă în acest an.
O recesiune iminentă
Se preconizează că anul 2023 va fi al treilea cel mai slab an din acest secol în ceea ce privește creșterea economică globală, după 2009, când criza financiară globală a provocat Marea Recesiune, și 2020, când blocajele COVID-19 au dus economia mondială la o paralizie virtuală.
Analiștii se așteaptă ca marile economii ale lumii, inclusiv Statele Unite și Regatul Unit, precum și zona euro, să intre în recesiune în acest an, deoarece băncile centrale continuă să majoreze ratele dobânzilor pentru a tempera cererea de bunuri și servicii de consum în încercarea de a ține în frâu inflația galopantă. Șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat că o treime din economia mondială ar putea fi afectată de o recesiune în 2023, pe care l-a descris ca fiind un an "mai greu" decât 2022. Zona euro, aflată în mijlocul unei crize energetice severe în timp ce încearcă să renunțe la dependența de combustibilii fosili din Rusia, și Marea Britanie vor fi probabil martorele unei recesiuni mai profunde decât țările lor."Gravitatea viitoarei lovituri asupra PIB-ului mondial depinde în principal de traiectoria războiului din Ucraina", au scris analiștii de la The Institute of International Finance într-o notă de cercetare, adăugând că acest conflict riscă să devină un "război pentru totdeauna".
Contracția din economiile avansate și un dolar american mai puternic vor afecta exporturile, ceea ce va crea probleme pentru economiile asiatice orientate spre export. Consolarea este că orice recesiune va fi probabil de scurtă durată și nu va fi atât de severă precum se temea inițial, provocând doar o creștere modestă a șomajului.
"Întrucât inflația pare acum să se retragă în toată lumea, băncile centrale ar trebui să poată lua piciorul de pe frână în scurt timp, permițând ca o redresare să înceapă la sfârșitul anului viitor [2023]", au declarat în decembrie analiștii de la Capital Economics.
Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?
Inflația încăpățânată
Creșterea prețurilor va fi probabil moderată în 2023, ajutată de slăbirea cererii, scăderea prețurilor la energie, atenuarea blocajelor din aprovizionare și scăderea costurilor de transport maritim.
Cu toate acestea, inflația se va menține peste nivelurile țintă ale băncii centrale, ceea ce va determina noi majorări ale dobânzilor. Acest lucru înseamnă mai multă suferință pentru economie și riscă să agraveze o criză globală a datoriilor. Se așteaptă ca inflația în zona euro să scadă mai lent decât în SUA. În Germania, motorul economic al zonei euro, se așteaptă ca inflația să scadă datorită unor măsuri precum plafonarea prețurilor la gaze și energie electrică. Însă inflația de bază, care exclude prețurile volatile la alimente și energie, ar putea rămâne încăpățânat de ridicată, ca urmare a transferurilor de numerar efectuate de guvern pentru a ajuta gospodăriile să facă față costurilor de trai mai mari.
"Rezistența economiei [din zona euro], și în special a pieței muncii, sugerează că inflația ar putea fi mai ridicată pentru mai mult timp decât ne așteptăm", a declarat Andrew Kenningham, economist-șef pentru Europa la Capital Economics, adăugând că inflația de bază ar urma să scadă mai lent, deoarece creșterea puternică a salariilor menține ridicată inflația în sectorul serviciilor.
"Există mai multe riscuri evidente pentru această prognoză. 'Necunoscutele cunoscute' includ ceea ce se întâmplă cu piețele energetice, care la rândul lor depind de evoluția războiului din Ucraina și de vreme, precum și de modul în care producătorii germani fac față prețurilor ridicate la energie", a spus el.
O criză energetică
Situația energetică precară, în special în Europa, va continua să dea bătăi de cap guvernelor și în 2023. Europa ar putea reuși să scape de o criză energetică totală în această iarnă, datorită vremii mai blânde decât în mod normal și a faptului că consumatorii și-au redus consumul de energie. Cererea mai mică de încălzire înseamnă că depozitele din regiune, care au fost umplute până la refuz anul trecut, ar putea rămâne bine aprovizionate la sfârșitul acestei ierni. Acest lucru ar putea ține sub control prețurile la gaze în primăvara viitoare, contribuind la scăderea inflației. Situația ar putea deveni în continuare dificilă înainte de iarna viitoare. După ce anul trecut a cheltuit sute de miliarde de euro pentru a căuta alternative la energia rusească și pentru a proteja consumatorii, Europa ar putea avea dificultăți în a-și umple din nou instalațiile de depozitare. Concurența pentru gazul natural lichefiat va fi deosebit de dură pe măsură ce China se redeschide și cumpărătorii asiatici tradiționali, precum Japonia și Coreea, încep să caute alte surse de energie. Nolting a declarat că energia rămâne principalul factor de risc pentru regiune, "împreună cu o posibilă penurie de gaze în iarna 2023/2024".
Citește și: Cum a distrus războiul lui Putin modelul de afaceri si economia Rusiei
Citește și: Trezoreria SUA avertizează asupra falimentului! Chiar atat de rau e?
Citește și: Atenție la mașinile noi! Majorarea de preț se resimte la clienti!
