ROBOR 2023: Ce spun oficialii BNR despre evoluția ratelor la credite?

Dobânda a crescut cu 7%, acest lucru urmând să îi afecteze pe cei care au rate la bănci și nu numai.

Dobânda cheie a fost majorată cu 7%

Consiliul de Administrație al BNR a hotărât marți, 10 ianuarie, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, de la 6,75% pe an, anterior, începând cu data de 11 ianuarie 2023, ceea ce înseamnă rate mai mari pentru români, pentru cei cu dobândă variabilă.

Citește și: Potrivit BNR inflația ar urma să scadă sub 10% în trimestrul al treilea din 2023

Cu alte cuvinte banii se scumpesc iar ratele în lei vor crește. Cei mai afectați vor fi cei care au ratele calculate în funcție de ROBOR.

Majorarea dobânzii cheie ar trebui să ducă și la temperarea inflației, fenomen care scade constant, fără discriminare, puterea de cumpărare a populației.

La începutul anului 2021, dobânda de referință era la un minim istoric: 1,25% pe an.

Ce a hotărât Consiliul BNR

”Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 10 ianuarie 2023, a hotărât următoarele:

- majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023;

- majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută, de la 5,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023;

Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

- menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”, au declarat reprezentanții BNR.

Aceștia au mai precizat că: ”rata anuală a inflației a ajuns în noiembrie 2022 la 16,76 la sută, peste nivelul prognozat, după ce în octombrie a scăzut la 15,32 la sută, de la 15,88 la sută în septembrie.

Creșterea a fost determinată și în acest interval mai cu seamă de majorarea prețurilor alimentelor, incluzând categoria LFO, dar și de scumpirea mai pronunțată a mărfurilor nealimentare și a serviciilor de piață. Impactul lor a fost contrabalansat totuși consistent de scăderea dinamicii prețului combustibililor, pe fondul trendului descendent al cotației petrolului, precum și al plafonării prețului lemnelor de foc. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat ușor ascensiunea în primele două luni din trimestrul IV 2022, contrar previziunilor, mărindu-se de la 11,9 la sută în septembrie la 14,0 la sută în luna noiembrie 2022, ca urmare a creșterilor cvasi-generalizate de prețuri consemnate pe cele trei segmente ale inflației de bază. Evoluția inflației CORE2 ajustat continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale costurilor cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție. Acestea au fost potențate și în acest interval de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.

Citește și: Foarte mulți români regretă decizia pe care au luat-o atunci când au ales să treacă de la IRCC la ROBOR

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în luna noiembrie 2022 la 14,6 la sută, de la 13,4 la sută în septembrie. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în noiembrie la 13,1 la sută și la 11,4 la sută, de la 11,8 la sută, respectiv 10,2 la sută în septembrie 2022, rămânând însă la valori inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.

Activitatea economică a crescut în trimestrul III 2022 cu 1,3 la sută față de precedentele trei luni, la fel ca în trimestrul II, depășind astfel semnificativ previziunile, evoluție ce face probabilă o nouă mărire a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrar așteptărilor.

În schimb, față de aceeași perioadă a anului anterior, creșterea PIB a continuat să decelereze în trimestrul III 2022 – la 4,0 la sută de la 5,1 la sută în trimestrul II-, rămânând totuși însemnată din perspectivă istorică. Creșterea economică a fost susținută, de această dată, în principal de formarea brută de capital fix, și doar în secundar de consumul gospodăriilor populației, în timp ce evoluția exportului net a redevenit puternic contracționistă, în condițiile în care dinamica anuală a volumului importului a depășit-o sensibil pe cea a volumului exportului de bunuri și servicii.

Sursă: bnr.ro