Umbra războiului din Irak persistă

Statele Unite au invadat Irakul în urmă cu 20 de ani. Motivația războiului a fost o minciună, iar consecințele rămân până în prezent.
Crimele continuă și după două decenii. Numai în luna februarie, cel puțin 52 de civili au murit în Irak în împușcături, atentate cu bombă sau alte atacuri. Violența este un ecou al războiului din Irak, pe care Statele Unite l-au lansat în noaptea de 19 spre 20 martie 2003.

Irakul nu a putut face mare lucru împotriva unei campanii de "șoc și spaimă" desfășurată de o "coaliție de voință" condusă de SUA, care a inclus Regatul Unit, Australia și Polonia. În trei săptămâni, Saddam Hussein și dictatura sa brutală au dispărut. Trei săptămâni mai târziu, la 1 mai, un președinte triumfător, George W. Bush, a anunțat "misiune îndeplinită" de pe puntea portavionului USS Abraham Lincoln.
Până în acel moment, SUA și aliații săi lansaseră 29.166 de bombe și rachete, potrivit Pentagonului. Mari părți din infrastructura irakiană se aflau în ruine. Peste 7.000 de civili au fost uciși, potrivit Iraq Body Count, un ONG britanic.
A fost sfârșitul operațiunilor majore de luptă, dar începutul unei lupte lungi și mortale. În total, cel puțin 200.000 de oameni- și poate chiar un milion, în funcție de estimare- au murit. În 2006, revista medicală Lancet a ajuns la o cifră de 650.000 de "decese suplimentare".
Trupele americane au plecat în 2011, doar pentru a se întoarce pentru a ajuta la lupta împotriva așa-numitului Stat Islamic, un grup islamist brutal care a apărut pe ruinele regimului baasist al lui Hussein. Potrivit Ministerului german al Apărării, 120 de soldați din Bundeswehr sunt staționați în Irak în prezent.

Câștigând războiul, pierzând pacea

Aventurismul militar a fost "unul dintre ultimele tipuri de expresii orgolioase ale credinței occidentale că pot remodela o țară și o ordine regională pentru a se adapta preferințelor lor", a declarat Dan Smith,

directorul Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI). Transformarea Irakului într-o democrație de tip occidental s-a dovedit mai dificilă decât au sugerat inițial factorii de decizie americani. Mozaicul social al complexității etnice și religioase din Irak a copleșit o administrație de ocupație slab pregătită. Un atentat cu mașină capcană asupra complexului Națiunilor Unite din Bagdad la 19 august 2003, soldat cu 22 de morți, a marcat punctul de plecare al unei insurgențe necruțătoare și mortale.
"Dacă misiunea a fost de a elibera Irakul de teroare, de a reconstrui țara și de a spori securitatea la toate nivelurile, a fost un eșec absolut", a scris Javier Solana, fost secretar general al NATO, într-un comentariu pentru platforma Project Syndicate, în 2018.

Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Încălcarea dreptului internațional

Războiul din Irak a fost o "utilizare a forței contrară dreptului internațional și o încălcare a Cartei ONU", a declarat pentru DW Kai Ambos, expert juridic la Universitatea Georg-August din orașul Göttingen, în centrul Germaniei. "Invazia Irakului nu s-a bazat pe o rezoluție a ONU. Acest lucru lasă doar posibilitatea de autoapărare pentru folosirea forței".
Nu a existat niciun caz de autoapărare, a adăugat Ambos. Secretarul general al ONU de la acea vreme, Kofi Annan, a împărtășit acest punct de vedere, calificând războiul din Irak drept ilegal în conformitate cu dreptul internațional. Germania a refuzat să participe la război. Cu toate acestea, Germania a sprijinit ofensiva acestora prin acordarea de drepturi de survol, protecția bazelor militare americane de pe teritoriul german și prin furnizarea de informații și contribuții financiare. Astfel, în opinia lui Ambos, Berlinul "a ajutat și a fost complice la un act contrar dreptului internațional".
În momentul invaziei, Jürgen Habermas, un filozof german de renume, scria în cotidianul național FAZ că una dintre consecințele deciziei SUA de a încălca dreptul internațional prin continuarea războiului a fost aceea de a oferi "superputerilor un exemplu dezastruos" de urmat.

Tortura și crimele de război

Reputația globală a Americii a luat-o și mai mult la vale odată cu dezvăluirea crimelor de război și a torturii. La începutul anului 2004, lumea cunoștea numele Abu Ghraib: o închisoare infamă din timpul lui Saddam Hussein, care nu s-a schimbat prea mult după preluarea puterii de către trupele americane. Au apărut fotografii care le arătau pe acestea torturând deținuții de acolo.
Au existat, de asemenea, incidente de violență împotriva civililor. Pușcașii marini americani au împușcat și ucis 24 de persoane neînarmate în 2005 în Haditha, un oraș din centrul-vest al Irakului. În Bagdad, în 2007, angajații firmei private de securitate americane Blackwater au deschis focul asupra unei mulțimi, omorând 17 persoane. Wikileaks a publicat o înregistrare video cu un elicopter de atac american care a tras asupra civililor, ucigând 12 persoane, printre care și un jurnalist Reuters.

Citește și: Putin vizitează orașul ocupat Mariupol!

Citește și: Erdogan din Turcia deschide calea pentru aderarea Finlandei la NATO!

Citește și: Haga emite un Mandat de Arest International pentru Vladimir Putin!