O româncă a intrat în greva foamei în Danemarca, după ce autoritățile i-au interzis să-și mai vadă copilul

Autor: Diana Tilă
Actualizat: 12 ian 2024, 04:50

O româncă face greva foamei în Danemarca, după ce și-a pierdut dreptul de a-și vedea copilul la câteva luni de la naștere.

Hermina Gheorghe în vârstă de 47 de ani și-a pierdut dreptul de a-și vedea copilul la câteva luni de la naștere, din cauza unor probleme de sănătate. 

Citește și: Noi detalii ies la iveală în cazul tânărului accidentat de Monica Odagiu! Ce au făcut șefii lui Alexandru cu doar o oră înainte de tragedie

O româncă a intrat în greva foamei în Danemarca, după ce autoritățile i-au interzis să-și mai vadă copilul

Femeia și-a pierdut primul copil, bolnav de leucemie. După ce a născut al doilea copil, autoritățile din Danemarca i -au dat o nouă lovitură cruntă în 2014. Aceasta și-a pierdut dreptul de a-și vedea copilul la câteva luni de la nașterea micuțului, pentru că suferea de depresie, iar autoritățile au ajuns la concluzia că nu este în stare să-l crească.

Astfel, Hermina Gheorghe a decis să intre în greva foamei în fața Parlamentului din Copenhaga, potrivit Libertatea.

Mama se judecă în acest caz cu danezii și a întreprins acțiuni juridice inclusiv în România, cerând repatrierea fiului său minor, care e și cetățean român.

În 2022, danezii au hotărât ca fiul Herminei să rămână în plasament la familia unde se află din 2014. Mai mult, instanța i-a interzis mamei să-și vadă copilul pentru următorii trei ani. Avocații au invocat faptul că femeia nu respectă spațiul personal al copilului în timpul vizitelor și că micuțul este agitat după întâlnirile cu aceasta.

 

”Nu mi-am mai văzut copilul de aproape 2 ani!”, se plânge femeia. În consecință, femeia a cerut dreptul de a protesta legal în fața Parlamentului pe 12 aprilie, până în perioada de 3 mai.  ”Făcând toate demersurile, am ajuns la concluzia că fără presiune nimic nu se rezolvă. Nu pot sta în casă liniștită. E greu, lupți cu un sistem”,  a explicat femeia, potrivit sursei citate.

Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Citește și: Metoda prin care una dintre fetele de 15 ani a dovedit raporturile intime dintre Dan Diaconescu și o minoră. Fostul jurnalist își susține nevinovăția

Avocata Mirela David Andrei, care se ocupă pro bono de cazul Herminei Gheorghe de aproximativ un an, a declarat pentru  Libertatea:  ”Eu nu vreau să-și spună viața în pericol, sper să renunțe cât mai rapid la decizia asta. Eu susțin calea legală, urmează recursul la Înalta Curte. Suntem în curs de judecată, avem speranțe la Înalta Curte ca autoritățile române să se implice. Practic, până acum, instanța din România a decis că nu poate interveni în acest caz, întrucât ține de politica internațională”.

”Eu sper ca Parlamentul României, ca cei care ne conduc să nu ne abandoneze. Și sper ca și Danemarca să renunțe și să-mi dea copilul”, a completat Hermina. MAE este la curent cu acest caz, însă nu are ce să facă.  ”Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României nu pot exercita imixtiuni în actul de administrare a justiției din statele de reședință, nu se pot substitui avocaților sau magistraților și nu pot interveni în deciziile autorităților locale.

În aprilie 2022, Comitetul pentru Copii și Tineret din cadrul Municipalității Hillerød a decis menținerea măsurii de plasament forțat instituită asupra minorului român pentru o perioadă de trei ani, precum și a deciziei de întrerupere a contactului dintre mama biologică și minor pentru o perioadă de un an. Aceste două măsuri au fost validate și de către Curtea de Apel Social, printr-o decizie emisă în anul 2022. Ulterior, în octombrie 2022, mama minorului a solicitat reînnoirea pașaportului temporar cu domiciliul în România pentru fiul său, acesta fiind eliberat de către reprezentanții ambasadei”, a transmis MAE.

MAE a mai precizat că, încă din 2020,  ”Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție din România a înaintat, încă din anul 2015, o solicitare de repatriere și de restabilire a domiciliului minorului la familia extinsă din România, însă această cerere a fost respinsă la sfârșitul lunii februarie 2020 de autoritățile daneze”. Autoritățile daneze nu au dorit să comenteze cazul, în condițiile în care ar fi informații cu caracter personal.

 

 

 

Taguri: