Cât a ajuns să coste 1 kilogram de zahăr alb în magazinele din România?

Autor: Cristina Mocanu
Actualizat: 11 apr 2024, 05:15

Din păcate, pentru români, prețurile alimentelor continuă să crească.

Sursa: pexels.com

Din păcate, pentru români, prețurile alimentelor continuă să crească. Același lucru se întâmplă și cu zahărul alb.

Unul dintre produsele de bază, pe care românii îl consumă aproape zilnic, s-a scumpit atât de mult, încât a ajuns ca prețul său să se dubleze. Cât a ajuns să coste zahărul alb?

Cât costă un kilogram de zahăr în magazinele românești?

Zahărul alb s-a scumpit atât de mult încât a ajuns să depășească pragul psihologic de 900 de euro/ tonă,  în regiunea 3 a Europei, din care fac parte România, Bulgaria, Estonia, Italia, Ungaria și Portugalia.

Liderii europeni au anunțat că producția de zahăr pentru anul de marketing 2023-2024 va fi de 69.800 de tone, în scădere semnificativă față de nivelul de 110.000 de tone înregistrat în 2022, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii.

Citește și: Cât costă un kilogram de vinete românești în piață? Trei rețete tradiționale cu această legumă de vară

Mai exact, în decursul unui an, prețul zahărului a crescut cu 61%, iar în România a fost produsul cu cea mai mare creștere anuală de preț.

Ratele anuale de variație au crescut continuu începând din august 2022. Datele lunare arată o creștere de până la 61 la sută în lunile februarie și martie 2023, adică prețul mediu a fost cu 61 de procente mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În Regiunea 1, prețul zahărului este de 809 euro/tonă, iar în Regiunea 2 este de 800 de euro/tonă, aceste cifre reprezintă o creștere medie de 99% față de media din 2021.

În luna mai 2023, prețul mediu al unei tone de zahăr alb în Uniunea Europeană era de 814 euro/tonă. Mai exact, o tonă de zahar alb este cu 362 de euro mai scump față de aceeași perioadă din 2022.

Astfel, în prezent, în magazinele din România, prețul unui kilogram de zahăr alb variază între 5 și 8 lei pe kilogram. În unele magazine prețul acestuia poate ajunge și la 9 lei/kg.

Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Producția de zahăr alb din România se află în scădere

Țara noastră a fost cea mai afectată de decizia luată de Ucraina de a interzice exporturile în perioada 5 iunie- 15 septembrie, fapt care a contribuit la evoluția prețului la zahăr alb.

Cu toate că Europa ar urma să producă, în anul de marketing 2023/2024, peste 15,5 milioane de tone de zahăr, față de 14,6 milioane de tone în 2022/2023, România va fi în continuare afectată din pricina interdicțiilor ucrainene, chiar și în ipostaza în care ar urma să reintre în producție fabrica de zahăr de la Luduș care se ocupă cu procesarea sfeclei românești.

De asemenea, România se confruntă în prezent cu o situație dificilă, în care inflația afectează în mod generalizat prețurile produselor și serviciilor.

În țara noastră, inflația a atins un nivel alarmant, plasând țara noastră pe primul loc în Europa în ceea ce privește creșterea prețurilor.

Potrivit Comisiei Europene în 2023/2024, producția locală de zahăr ar trebui să ajungă la 69.844 de tone de pe o suprafață cultivată cu sfeclă de zahăr cu 43,5% mai mare față de 2022, și anume 12,2 mii de hectare. În anul comercial 2017/2018 România avea 27,6 mii hectare cultivate cu sfeclă de zahăr. 

Citește și: Preț carburanți 11 iulie 2023: Unde găsești marți benzină și motorină la 6.49 lei pe litru?

În 2020 s-au produs în jur de 160.100 de tone de zahăr. Producția locală de zahar alb se află în scădere, iar preţul s-a dublat faţă de anul trecut.

Marcel Ciolacu declara, înainte de a prelua funcția de prim-ministru al României, că provocările majore cu care se confruntă România includ reducerea inflației și creșterea puterii de cumpărare la un nivel de 8,22%: „Provocările cele mai mari sunt reducerea inflației, creșterea puterii de cumpărare care am dori să ajungă la 8,22%, creșterea investițiilor. Dacă în acest an am venit cu 7,2% creștere investiții, ne-am dori să atingem pe anul viitor 10% din PIB și cu investiții, scheme de ajutor în zona produselor alimentare și de construcții, astfel încât să încercăm să diminuăm acest deficit de balanță comercială care s-a mărit foarte mult în ultima perioadă”.

Sursă: impact.ro