In timp ce se bate in Ucraina, Rusia vrea sa ajunga pe Luna?

Autor: Bogdan Frațilă

Washingtonul și Moscova se luptă pentru a cuceri polul sud lunar și resursele sale naturale in ciuda războiului și a sancțiunilor.

Sursa: PixaBay

Washingtonul și Moscova se luptă pentru a cuceri polul sud lunar și resursele sale naturale in ciuda războiului și a sancțiunilor.

Washingtonul și Moscova se luptă pentru a cuceri polul sud lunar și resursele sale naturale. În ciuda războiului și a sancțiunilor, Vladimir Putin încearcă să tragă Rusia înapoi în cursa spațială.
La primele ore ale dimineții de vineri, agenția spațială de stat Roscosmos a lansat prima misiune lunară a țării în aproape o jumătate de secol, ca un joc ambițios în lupta pentru construirea unei baze pe Lună.
"Dacă reușesc, va fi o realizare tehnologică și științifică uriașă", a declarat Tim Marshall, autorul cărții "The Future of Geography", despre geopolitica spațiului.

El susține că o aterizare reușită a Rusiei și un an de cercetare fructuoasă ar marca un mare pas înainte în planurile de a construi o bază lunară împreună cu China până în anii 2030.
Misiunea rusă Luna-25 a fost trimisă pentru a cerceta polul sud lunar, unde oamenii de știință cred că există o sursă abundentă de apă blocată în gheață la umbra perpetuă a crestelor muntoase. Consolidarea rezervelor de apă este o cerință esențială pentru a susține viața pe Lună cu oxigen respirabil, apă potabilă și chiar combustibil pentru rachete, ceea ce ar ajuta națiunile spațiale să continue
explorarea cosmosului de la orice avanpost lunar din viitor.
"Primul obiectiv este să găsim apa, să confirmăm că este acolo... să studiem abundența ei", a declarat Olga Zakutnyaya, de la Institutul de Cercetare Spațială din cadrul Academiei de Științe a Rusiei din Moscova, cu privire la obiectivul principal al lui Luna-25.
Dar simpla aterizare cu succes a unei nave spațiale pe polul sud lunar stâncos- ceea ce ar fi o premieră în sine- ar dovedi, de asemenea, Beijingului că Moscova are încă ceva de oferit atunci când vine vorba de tehnologie aerospațială de ultimă oră.
Cele două țări s-au angajat deja să colaboreze pentru a construi o bază lunară până în anii 2030, dar Beijingul este liderul clar în aceste zile.
"Putin știe că Rusia este partenerul junior în relația cu China, inclusiv în relația spațială", a declarat Marshall, susținând că misiunea Luna-25 ar putea contribui la reechilibrarea balanței.
De cealaltă parte a diviziunii geopolitice, Statele Unite plănuiesc să trimită astronauți la Polul Sud mai târziu în acest deceniu, în cadrul programului Artemis, susținut de Canada și de țări europene.

Și, în ciuda competiției, NASA nu pare îngrijorată de misiunea Moscovei.
"Nu cred că mulți oameni ar spune în acest moment că Rusia este de fapt pregătită să trimită cosmonauți pe Lună în intervalul de timp despre care vorbim", a declarat marți administratorul NASA, Bill Nelson, în timpul unei dezbateri în cadrul unui panel, ca răspuns la Luna-25.

Cursa polară

Doar trei țări- Statele Unite, China și Uniunea Sovietică- au reușit să aterizeze cu succes nave spațiale pe Lună și doar americanii au pus cizme pe suprafața lunară.
În ultima vreme, țări precum India, Japonia și Israel au încercat și au eșuat. În 2019, misiunea Chandrayaan-2 a Indiei s-a prăbușit, în timp ce o încercare anterioară a firmelor israeliene cu Beresheet a eșuat, de asemenea, în acel an.

În aprilie, start-up-ul japonez ipsace și-a văzut, de asemenea, misiunea Hakuto-R Mission 1 prăbușindu-se.
Încercând din nou, misiunea Chandrayaan-3 a Indiei, care se traduce literal prin "vehicul lunar" în sanscrită, este programată să ajungă la suprafață pe 23 august pentru a explora polul sud, cam în același timp cu Luna-25 care intenționează să încerce să aterizeze în apropiere.

"Faptul că atât Rusia, cât și India vizează să aterizeze în aceeași regiune, deși mare, a Lunii evidențiază faptul că anumite zone sunt mai valoroase decât altele", a declarat Benjamin Silverstein, analist al Carnegie Space Project din cadrul Carnegie Endowment for International Peace.

În timp ce Roscosmos insistă că nu există nicio șansă de coliziune, lipsa unor reglementări convenite pentru cine poate face ce pe corpuri cerești precum Luna înseamnă că țările decid propriile reguli de circulație atunci când planifică misiuni.

Primii care aterizează la polul sud lunar ar putea elabora propriile standarde preferate și să se aștepte ca noii veniți să le urmeze exemplul, mai degrabă decât să se bazeze pe procesul lent și laborios de a încerca să stabilească norme de guvernanță lunară convenite, a declarat Silverstein.

Acordurile Artemis, susținute de SUA, stabilesc principiile preferate de Washington pentru o nouă eră de explorare spațială și, în mod controversat, ar permite țărilor să pretindă acces exclusiv la anumite zone comerciale din jurul, de exemplu, unei baze lunare situate lângă depozite de gheață sau bogate în resurse.

"Creșterea [numărului de semnatari ai acordului Artemis] la 29 arată că, fără îndoială, acesta va fi blocul spațial dominant al secolului, dar în viitorul apropiat nu vor reuși niciodată să convingă China, Rusia sau aliații lor să se alăture", a declarat Marshall.

Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Politica cursei

Chiar și fără politică, aterizarea unei nave spațiale pe terenul muntos al polilor întunecați ai Lunii nu este ușoară.

"Polul sud are o mulțime de cratere și este foarte stâncos", a declarat Nico Dettmann, responsabilul Agenției Spațiale Europene pentru explorarea lunară, adăugând că este necesară o precizie a țintei de 100-200 de metri pentru a fi siguri de o aterizare ușoară.

Tehnologia actuală de propulsie și de cartografiere, precum cea implementată pe Luna-25, va fi capabilă doar să se orienteze către o locație situată la o distanță cuprinsă între 15 și 30 de kilometri de punctul țintă, a precizat el. "Aceste dezvoltări ale tehnologiei spațiale necesită timp".

Luna-25 trebuia să includă sisteme demonstrative de camere de navigație de la ESA, ca parte a unui acord de cooperare, dar acesta a fost abandonat din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, împreună cu o misiune separată către Marte, denumită ExoMars.

Citește și: Versace vandut pentru suma colosala de 8,5 miliarde de dolari?

Citește și: SUA pariază 1,2 miliarde de dolari pe aspiratoarele care absorb carbonul

Citește și: Polonia dezvăluie un referendum privind politica UE de imigranți