Ministrul Finanțelor Publice, Marcel Boloş, a anunțat că pensionarii cu venituri mici și persoanele vulnerabile au primit banii pentru voucherele alimentare. Este vorba despre 250 de lei, care pot fi utilizați de persoanele nevoiașe pentru cumpărarea de alimente și mese calde.
Cine sunt românii care beneficiază de 250 de lei de la stat
„Am pornit acest program anul trecut cu gândul la familiile defavorizate, persoanele în vârstă, copiii și persoanele cu dizabilități, pentru a ne asigura că accesul la o alimentație sănătoasă nu este un lux pentru
Așa am ajuns să virăm pe cardurile „Sprijin pentru România” aproximativ 1 miliard de euro, la care s-au adăugat șase tranșe de pachete cu alimente de 25 kg pentru 1,18 milioane de persoane, care au provenit, peste 90% din ele, de la producători din România. Românii
Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta
Persoanele care beneficiază de vouchere sociale pentru alimente și mese calde sunt următoarele:
- pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei, pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 1.700 lei pentru tranșele din anul 2023;
- persoanele – copii și adulți – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 1.700 lei pentru tranșele din anul 2023;
- familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 de lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 675 de lei pentru tranșele din anul 2023;
- familiile monoparentale ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 de lei pentru tranșele din anul 2022, respectiv mai mici sau egale cu 675 de lei pentru tranșele din anul 2023;
- familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social;
- persoanele fără adăpost astfel cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.
Ajutorul financiar
Când are loc rectificarea bugetară
Marcel Boloș a declarat că rectificarea bugetară nu poate fi făcută mai devreme față de adoptarea măsurilor fiscare și de diminuare a cheltuielilor. În caz contrar, România riscă să ajungă într-un deficit bugetar de 7%.
„Rectificarea bugetară nu poate avea loc decât după ce aceste măsuri se aprobă. În caz contrar, dacă măsurile nu se aprobă, spun cu toată răspunderea: deficitul bugetar ajunge în jur de 7% din PIB. Coaliţia trebuie să fie foarte pragmatică şi este, din acest punct de vedere, să rezolve această problemă pe care o avem acum. Cum am spus, deciziile sunt ale coaliţiei de guvernare şi sunt convins că dumnealor vor decide ce este mai bine pentru România, aşa cum a afirmat domnul prim-ministru, şi măsurile cât de curând vor fi aprobate.
Repet, în caz contrar, spun cu toată răspunderea şi responsabilitatea, deficitul bugetar va ajunge în jur de 7%. Prin aceste măsuri pe care urmează să le adoptăm, va fi o temperare a deficitului bugetar şi, chiar dacă vom ieşi cam şifonaţi la sfârşitul acestui an, anul viitor va arăta cu mult, mult mai bine decât ceea ce avem în prezent”, a declarat Marcel Boloş.
Dacă ne referim la măsurile din sectorul bugetar, ministrul Finanțelor Publice a vorbit despre descentralizarea și regionalizarea serviciilor publice, în așa fel încât să nu se mai facă risipă de bani publici.
„Acesta este cu adevărat momentul de răscruce pentru România şi, a spus domnul prim-ministru, să avem mai puţini şefi la bani. Sunt peste 16.000 de şefi la banii publici, noi le spunem ordonatori de credite. Sunt şefi pe banii publici care trebuie să fie mult mai puţini, să avem mult mai puţină birocraţie, să avem o mult mai bună chibzuinţă a utilizării banului public, pentru că nu poţi să ceri impozite şi taxe la omul amărât, care îşi plăteşte contribuţia la ceea ce înseamnă impozitul pe muncă, contribuţiile sociale, şi după aceea, în partea cealaltă, pe cheltuieli publice, să ai o ţopăială şi un dezmăţ, care nu pot să meargă la infinit”, a declarat Finanţelor.
