Într-o lume dominată de informație și unde viteza cu care circulă aceasta este impresionantă, discernământul și capacitatea de a verifica sursele devin cruciale. Ne aflăm într-o epocă denumită adesea "era post-adevăr", în care distincția dintre realitate și ficțiune devine tot mai subțire, iar știrile false pot avea repercusiuni grave.În contextul consumului rapid de informație, verificarea surselor poate fi o sarcină dificilă, dar este important să facem efortul de a ne asigura că informațiile pe care le citim sunt veridice.
Ce înseamnă “era post-adevăr”
Termenul "post-adevăr" a fost ales de Oxford Dictionaries ca "Cuvântul anului" în 2016 și se referă la circumstanțele în care apelul la emoții și convingeri personale are un impact mai mare în formarea opiniei publice decât realitatea obiectivă. Acest fenomen este amplificat de răspândirea știrilor false sau înșelătoare, în special pe platformele digitale.
Având în vedere că nu mai avem doar 2-3 ziare de unde ne putem informa, ci sute de publicații, ce-i drept online, este din ce în ce mai greu să deosebim știrile false de cele adevărate, deoarece acestea pot fi foarte realiste și pot fi împărtășite de persoane sau organizații care par de încredere. Cu toate acestea, există câteva semne care pot indica faptul că o informație este falsă.
De ce este așa de ușor să credem în știri false?
Credibilitatea acordată știrilor false și susceptibilitatea oamenilor față de acestea au rădăcini adânci, bazate pe complexitatea psihologică, socială și tehnologică. Iată câteva motive pentru care este atât de ușor să credem în acestea:
Biasul de confirmare: Suntem mai predispuși să credem informații care se aliniază la convingerile noastre preexistente și să ignorăm sau respingem informațiile care contrazic aceste convingeri.
Efectul de repetiție: O informație repetată de mai multe ori tinde să fie percepută ca fiind adevărată, indiferent de veridicitatea ei.
Apelul la emoție: Știrile care declanșează reacții emoționale puternice, fie ele de furie, frică sau compasiune, sunt mai ușor de acceptat și de distribuit.
Totuși, în ciuda mirajului oferit, este important să căutăm să ne luăm informațiile din ziare și surse sigure, pentru a nu pica în plasa dezinformării.
Cum să identificăm și să evităm știrile false?
Pentru că suntem bombardați de informații încontinuu este important ca acestea să fie adevărate. Însă, uneori poți cădea în plasa lor, chiar și atunci când vine vorba de știri care îți pot afecta viața sau bunăstarea. Prin urmare, iată ce trebuie să faci pentru a evita să cazi în plasa fake news.
Verifică sursa: Cercetează reputația sursei de informație. Site-urile recunoscute, cu tradiție în jurnalism, au adesea procese stricte de fact-checking. Evită site-urile cu adrese dubioase sau care nu oferă informații despre autori și despre metoda lor de lucru. Agențiile de presă, în general, oferă știri, obiective și verificate.
Nu te lăsa influențat de titlu: Multe știri false au titluri senzaționale menite să atragă clicuri. Este esențial să citești întregul articol înainte de a trage concluzii. Poți să optezi pentru un agregator de știri care oferă șapoul, astfel vei ști despre ce este vorba, fără a fi influențat de titlul click bait.
Caută surse suplimentare: Dacă o știre pare suspectă, verifică informațiile despre acel subiect de la mai multe surse de încredere.Poți chiar să te abonezi la un feed RSS sau un newslteter cu știri, pentru a primi știri din mai multe surse.
Analizează imaginile cu ajutorul tehnologiei: Tehnologia permite modificarea și manipularea conținutului vizual. Instrumente precum Google Reverse Image Search poate fi folosit foarte ușor pentru a verifica originalitatea și sursa imaginilor.
Fii sceptic: Abordează orice știre cu o doză sănătoasă de scepticism, în special dacă aceasta induce emoții puternice sau pare prea bună sau prea scandaloasă pentru a fi adevărată.
Rolul tehnologiei și al platformelor sociale
Rețelele sociale și platformele digitale de distribuție a știrilor au un rol dublu. Pe de o parte, acestea au facilitat accesul la informație și democratizarea discursului public. Pe de altă parte, au devenit teren fertil pentru răspândirea știrilor false. Un scandal recent în acest sens este al platformei X care în numele libertății de exprimare a lăsat boții și conturile de fake news să răspândească știri false despre războiul din Palestina. Deși există eforturi din partea marilor platforme de a combate acest fenomen, responsabilitatea verificării informațiilor revine, în ultimă instanță, consumatorului.
În era post-adevăr, capacitatea de a verifica și de a interpreta corect informația este mai importantă ca niciodată. Deși tehnologia și rețelele sociale au creat provocări semnificative în acest domeniu, aceleași instrumente ne pot oferi și soluții. Prin educație, scepticism sănătos și discernământ, putem naviga cu succes în apele tulburi ale informației din secolul 21.
