În acest an, Guvernul României a aprobat lista celor 27 de spitale care vor fi reabilitate cu ajutorul PNRR. Bugetul total va fi de 2,2 miliarde de euro.
Guvernul României a aprobat o mișcare semnificativă pentru sănătatea publică. Astfel în 2023, a fost oficializată lista a 27 de spitale ce urmează să fie reabilitate sau construite cu ajutorul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ce buget a fost alocat pentru noile spitale care se construiesc în România prin PNRR?
Potrivit declarațiilor oficiale, Guvernul României a alocat un buget substanțial de 2,2 miliarde de euro pentru acest proiect. Lista cuprinde atât spitale care vor fi construite de la zero, cât și reabilitarea unor unități medicale.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a subliniat importanța acestui proiect, descriindu-l drept cel mai crucial și vast proiect în infrastructura spitalicească din ultimele trei decenii din România.
Efortul depus de o echipă de profesioniști din Ministerul Sănătății pentru a transforma aceste planuri în realitate este semnificativ și se preconizează că va aduce beneficii majore în sistemul de sănătate al țării în următorii ani.Această decizie vine în urma depunerii a 46 de dosare de finanțare în cadrul apelului de proiecte din PNRR pentru infrastructură spitalicească publică. 42 dintre aceste dosare au îndeplinit criteriile de eligibilitate, intrând în faza următoare de analiză pentru acordarea punctajelor conform metodologiei de evaluare.
Printre planurile majore se numără construcția unor spitale specializate în diverse domenii precum cardiologie, oncologie, neurologie, psihiatrie pediatrică, obstetrică-ginecologie, boli infecțioase și multe altele. De asemenea, modernizarea infrastructurii existente și crearea unor secții noi, dotate corespunzător, vor contribui la îmbunătățirea serviciilor medicale oferite cetățenilor români.
Finalizarea majorității acestor investiții este preconizată pentru anul 2026, deschizând astfel drumul către o infrastructură spitalicească modernă și adaptată nevoilor populației din România.
Citește și: Este gata forma finală a proiectului măsurilor fiscale! Ce a transmis premierul Marcel Ciolacu
Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti
Decizia de reabilitare și construire a acestor spitale reprezintă un pas important în direcția îmbunătățirii serviciilor medicale și a creării unui sistem de sănătate eficient și performant în România. Este un pas semnificativ către o viitor mai bun pentru sănătatea publică, care va oferi o infrastructură modernă și adaptată nevoilor actuale ale pacienților din țară.
Care sunt spitalele care urmează să primească bani din PNRR
Iată lista celor 27 de spitale care urmează să primească bani pentru modernizare:
- Construire Centru Chirurgical Cardiovascular la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș.
- Construire secții la Spitalul nr. 2 din Vaslui.
- Spitalul Județean de Urgență Bistrița- extinderea pavilionului spitalului prin construirea unei clădiri noi.
- Finalizare proiectare și execuție Pavilion Municipal Bacău și integrarea în ansamblul medical al Spitalului Județean de Urgență Bacău.
- Spital județean de Urgență Giurgiu – spital nou etapa I (secțiile oncologie și neurologie).
- Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia- realocarea și modernizarea activității secției de onologie și înființare compartiment cardiologie intervențională.
- Spitalul Clinic de Boli Infecțioase şi PneumoftiziologieBraşov- un nou corp de clădiri.
- Construire corp nou- Departament Sănătatea mamei și copilului, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei, Constanţa.
- Construire sediu nou pentru Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, județul Neamț, cu funcțiuni și tehnologii inovative pentru protejarea climei și digitalizare.
- Construire și dotare corp clădire destinat secțiilor de boli infecțioase și pneumologie, Oradea.
- Construire spital și funcțiuni conexe pentru Spitalui Municipal Dr. Teodor Andrei din Lugoj.
- Institutul Regional de Oncologie Timișoara.
- Construcție nouă: Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare Prof.Dr.C.C. Iliescu, București.
- Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Balotești – modernizarea infrastructurii.
- Extinderea aripilor A1, A4 ale Spitalului Universitar de Urgență București cu regim de înălțime P+6E, amenajări parcări exterioare.
- Recompartimentare clădire existentă și extindere cu un corp nou- secția clinică neurochirurgie – centru de patologie vasculo-cerebrală și neurochirurgie la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj.
- Realizare pavilion nou-bloc chirurgical politraumă din cazarma 1044 Sibiu.
- Lucrări de investiții și intervenții în cazarma 705, Pitești.
- Construcția de secții de obstetrică și ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică și pediatrie, Arad – unități noi.
- Construire, dotare și amenajare a Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Buftea și desființare construcții existente (C1-C15), relocarea stației de oxigen și relocarea gospodariei apă.
- Sediul nou pentru Spitalul de Urgență al MAI "Prof. Dr. Dimitrie Gerota".
- Pavilion de medicină operațională-politraumă în cazarmă 1053 Craiova.
- Policlinica municipală, specializarea cardiologie și oncologie, Constanța- spital nou.
- Laborator de radioterapie Spitalul Județean de Urgență Pitești.
- Realizare pavilion nou medicină operațională politraumă D=P=4E, drum acces și rețele în cazarma 646, Brașov.
- Centrul de Diagnostic şi Tratament al Tuberculozei Zerlendi (Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta), Bucureşti- spital nou.
- Construire centru de psihiatrie pediatrică în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia, București.
Șase spitale scoase din PNRR- O decizie controversată
Deși aceste spitale au fost incluse, inițial, în lista celor 27 de spitale pentru construirea lor din PNRR, Ministerul Sănătății a făcut o mutare radicală, retrăgând șase spitale din acest program, având în vedere riscul ridicat ca acestea să nu fie finalizate până în 2026. Această decizie a stârnit un val de controverse și proteste, aducând cu sine un impact major în peisajul politic.
Potrivit hotnews.ro, printre spitalele retrase se numără Spitalul de Obstetrică-Ginecologie din Buftea, cu un buget alocat de 96 de milioane de euro, și Departamentul Sănătatea mamei și copilului din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei Constanța, pentru care erau prevăzuți 142 de milioane de euro.
Aceste proiecte ar fi trebuit să fie construite de la zero până în 2026. Cu toate acestea, Ministerul Sănătății a considerat că există riscul real ca aceste obiective să nu fie finalizate în timp util și să pună în pericol obținerea finanțării nerambursabile din PNRR.
O alternativă găsită de Ministerul Sănătății a fost de a căuta fonduri de la Banca Europeană de Investiții. Cu toate acestea, această mișcare presupune returnarea banilor luați împrumut, inclusiv a dobânzilor aferente. Această decizie a fost receptată negativ, generând un val de contestații și nemulțumiri în fața Ministerului Sănătății.
Printre celelalte proiecte retrase se numără construcția de secții de Obstetrică și Ginecologie în Arad, un Spital Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase în Brașov, precum și proiecte la nivelul Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia, unde se preconiza relocarea și modernizarea activității.
Această schimbare majoră în planul de investiții pentru spitale a generat un impact puternic în rândul populației și al factorilor politici, evidențiind problemele legate de gestionarea fondurilor și planificarea proiectelor de amploare.