De-a lungul anilor, această celebrare a adus la viață numeroase practici consacrate și credințe tradiționale, contribuind astfel la formarea unui patrimoniu cultural variat și complex.
Citește și: De ce se mănâncă borș de pește în ziua de Bobotează. De unde vine această tradiție
Pe ce dată pică Sf. Ion în 2024
Un gest actual constă în trimiterea de mesaje și urări către cei apropiați prin intermediul telefonului cu ocazia Sfântului Ion.
Această practică mai recentă se adaugă bogatei povești a sărbătorilor de iarnă, încheind cu această ocazie ciclul festiv. În mediul rural, evenimentul a devenit un nod central în cadrul comunității, în jurul căruia s-au conturat o multitudine de credințe și tradiții.
Cu mult timp în urmă, în zilele de Sfântul Ioan, o practică tradițională numită Torontoiul sau Iordănitul femeilor avea loc, un ritual al cărui amintire se păstrează astăzi doar în forma sa finală, respectiv ospățul.
Iordanitul femeilor era marcat de un ceremonial riguros, în care soțiile mai în vârstă le primeau cu bucurie în grupul lor pe cele mai tinere, le conduceau la râu pentru a le stropi, iar apoi participau la o festină comună. Această tradiție ancestrală, cu toate că s-a păstrat doar în forma ospățului final, adăuga o notă de solemnitate sărbătorii de Sfântul Ion.
Această celebrare mai este cunoscută și sub diverse denumiri precum "Sânt Ion", "Înaintemergătorul Domnului" sau "Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul", subliniind astfel bogăția și diversitatea simbolistică asociată acestei sărbători religioase.
Din moștenirea tradițională se cunoaște că Sfântul Ioan este considerat protectorul copiilor nenăscuți, iar sărbătoarea sa este adesea marcată în speranța ca nou-născuții să vină pe lume sănătoși, fără probleme de sănătate sau malformații.
De asemenea, ziua dedicată Sfântului Ion este percepută ca o ocazie de bucurie, conform credințelor populare. Se spune că cei care nu se bucură în această zi vor experimenta tristețe pe tot parcursul anului ce urmează.
Un alt aspect al acestei sărbători constă în credința că celebrarea zilei Sfântului Ion are puterea de a proteja gospodăriile de incendii și animalele domestice de atacurile fiarelor sălbatice.
Tradiții și obiceiuri românești pentru această zi sfântă
În ziua dedicată Sfântului Ion, se desfășoară un alt obicei tradițional cunoscut sub numele de "Iordăneala". Grupuri de tineri, care au primit agheasmă de la Bobotează în ajunul sărbătorii, se îndreaptă către biserică în dimineața zilei de Sfântul Ion.
După încheierea slujbei, aceștia stropesc cu apă sfințită fiecare persoană care părăsește biserica și le adresează urări. Persoanele "iordănite" sunt așteptate să răsplătească urătorii cu bani, iar aceștia se adună seara pentru a sărbători și a se bucura împreună. Astfel, acest obicei devine o formă de interacțiune socială și de celebrare comunitară în cadrul sărbătorii Sfântului Ion.Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti
Potrivit tradiției transmise de-a lungul timpului, în dimineața dedicată Sfântului Ion, se consideră că fiecare individ ar trebui să se stropească cu agheasmă proaspătă, acest gest fiind asociat cu o posibilă protecție împotriva bolilor pe parcursul întregului an.
În conformitate cu credințele populare transmise din generație în generație, se spune că după sărbătoarea Sfântului Ion survine o schimbare în condițiile meteorologice. Potrivit acestor convingeri, Sfântul Ion "botează gerul", semnificând că intensitatea frigului scade, iar vremea începe să devină mai blândă și mai călduroasă.
Așadar, sărbătoarea nu doar aduce aspecte religioase și tradiționale, ci și influențează percepția asupra schimbărilor de sezon.
Conform relatărilor din Evanghelie, aflăm că Irod a luat decizia de a decapita Sfântul Ioan Botezătorul în timpul unei festivități organizate pentru a sărbători ziua sa de naștere. Această acțiune drastică a avut loc în urma unei solicitări din partea Irodiadei, partenera lui Irod.
În acea perioadă, Sfântul Ioan Botezătorul se afla închis în castelul lui Irod de la Maherus. El îl criticase pe Irod pentru stilul său de viață nelegiuit alături de Irodiada, care era soția fratelui său.
Într-o atmosferă încărcată de animozitate, Irodiada, având un resentiment profund împotriva Sfântului Ioan, a sfătuit-o pe Salomeea, fiica sa, să solicite capul Botezătorului ca recompensă. Salomeea, care dansase captivant în fața oaspeților și, în special, în ochii lui Irod, a urmat sfatul mamei sale și a cerut cu insistență capul lui Ioan ca un dar sinistru.
Citește și: Câte mini-vacanțe vom avea în 2024? Lista sărbătorilor legale
