Ce este un an bisect și câte zile are

Autor: Denisa Irimia

Ce este un an bisect

Sursa: freepik

Sistemul de calendar, cu subdiviziunile sale specifice, precum zilele, săptămânile și lunile, reprezintă o expresie complexă a manierei în care comunitatea umană își gestionează și măsoară în mod organizat trecerea timpului.

Deși calendarul gregorian stabilește că un an are 365 de zile, este important de menționat că perioada reală necesară Pământului pentru a completa o orbită în jurul Soarelui depășește această cifră.

Citește și: 2024 este an bisect: Ce superstiții există în tradiția românească?

Ce este un an bisect și câte zile are

Prin urmare, la fiecare patru ani, se introduce o zi suplimentară în calendar, ceea ce conduce la apariția unui an bisect.

Însă, este posibil să te fi întrebat vreodată care este rațiunea din spatele adăugării acestei zile suplimentare în calendar?

Vom aborda în continuare semnificația unui an bisect, explicația existenței acestora și vom dezvălui care este anul bisect imediat următor.

Ce este Calendarul Iulian

Pe parcursul evoluției istorice, oamenii au utilizat trei variante distincte de calendare: calendarul lunar, fundamentat pe ciclul de rotație al Lunii, calendarul solar, construit în jurul ciclului de rotație al Pământului în jurul Soarelui, și o sinteză a celor două tipuri.

Ca rezultat, numărul de zile din calendar ajungea să fie de 354. În contrast, calendarele solare măsurau timpul în funcție de rotația Pământului în jurul Soarelui, cu o durată de 365,242 de zile, o cifră dificil de integrat într-un calendar convențional. Pentru a compensa această discrepanță de 11 zile, se adăuga o lună suplimentară.

Pentru a corecta discrepanța de 11 zile, se introducea o lună adițională numită Intercalaris, având o durată de 27 de zile.

Aceasta era adăugată în calendar la intervale de trei ani, asigurând astfel o realiniere a calendarului lunar cu ciclul solar.

În anul 46 î.Hr., împăratul Iulius Cezar a solicitat serviciile astronomului egiptean Sosigene din Alexandria pentru elaborarea unui calendar universal, cunoscut ulterior sub numele de Calendarul Iulian.

Acest calendar a reprezentat primul sistem de măsurare a timpului care a orientat întreaga comunitate creștină pe o perioadă de 15 secole.

Inspirat de metodele de calcul egiptene, vechiul Calendar Iulian se bază pe premisa că un an are 365,242 de zile. Astfel, calendarul a fost configurat cu 365 de zile, iar o dată la fiecare patru ani se introducea un an bisect pentru a corecta diferența.

Citește și: Cele mai grele întrebări de cultură generală. La cate dintre ele raspunzi CORECT?

Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Cel mai lung an din istorie

Datorită faptului că un an avea 365,242 de zile, calendarul consemna o pierdere de aproximativ 11 minute în fiecare an și o zi la fiecare 128 de ani, așa cum am menționat anterior. Un moment semnificativ în această evoluție a avut loc în anul 325, când a avut loc primul Sinod ecumenic de la Niceea. La acea vreme, echinocțiul de primăvară, momentul în care durata zilei și a nopții este egală, a căzut în ziua de 21 martie în loc de data inițială, 25 martie.

Din acest motiv, în cadrul Sinodului de la Niceea, Biserica a adoptat Calendarul Iulian pentru determinarea datei Sfintei Sărbători de Paște și a optat pentru fixarea pe data de 21 martie.

Ce este Calendarul Gregorian

Calendarul Iulian a restructurat conceptul de timp, adoptând un sistem compus din 12 luni și un total de 365 de zile, incluzând și anul bisect. Cu toate acestea, această organizare nu era perfectă, deoarece sfertul de zi adăugat de anul bisect depășea ușor restul de 0,242 dintr-o zi a anului solar.

Cu toate că această discrepanță era minoră, ea contribuia la extinderea duratei anului solar cu aproximativ 11 minute, generând astfel o discrepanță de o zi o dată la fiecare 128 de ani.

Acesta constituie și justificarea pentru care Calendarul Iulian a suferit o deviere de 10 zile până în secolul al XVI-lea. Se relatează că Iulius Cezar era conștient de imperfecțiunile calendarului pe care l-a propus, dar le considera ca pe niște probleme minore. Cu toate acestea, pentru a sincroniza calendarul civil cu cel astronomic, se impunea o reformă nouă.

Cu scopul de a compensa diferența acumulată de 11 minute anual, Papa a decis să elimine din calendar 10 zile calendaristice. Prin aceste ajustări, data de 5 octombrie a fost reprogramată pentru a deveni 15 octombrie. În plus, s-a hotărât că doar unul din fiecare patru "ani seculari" să fie desemnat ca an bisect.