Trei alimente care nu trebuie să lipsească de pe masa de Paște în 2024

Autor: Denisa Irimia

Ce alimente trebuie sa fie pe masa de Paste

Sursa: freepik

Iată mâncărurile și rețetele tradiționale care nu lipsesc niciodată de pe masa de sărbătoare a românilor de ani de zile.

În anul 2024, Duminica Paștelui va cădea pe 5 mai, o zi în care majoritatea românilor beneficiază de liber de la muncă și școală, fapt ce face ca mesele în familie să fie nelipsite din majoritatea gospodăriilor.

Citește și: Cât trebuie să scoți din buzunar pentru o porție de papanași în Brașov. Papanașul cu foiță de aur a stârnit revolta pofticioșilor: ,,Papanașul ar trebuie să fie cu dulceață și smântână”

Trei alimente care nu trebuie să lipsească de pe masa de Paște în 2024

Oamenii se adună împreună la masa bogată în preparate tradiționale de sărbătoare, indiferent de vârstă sau statut social.

În afară de lumina Învierii, adusă în fiecare casă în noaptea de Paște de către cei ce participă la Slujba de Înviere, ciocnitul ouălor înroșite în zilele anterioare reprezintă un alt element extrem de semnificativ al acestor sărbători luminoase.

An de an, gospodinele se străduiesc din greu să pregătească cele mai delicioase și apetisante mâncăruri, pentru ca prânzul în familie de Duminica Paștelui să fie cu adevărat memorabil.

Dacă ești în căutare de inspirație, iată mai jos o listă de preparate tradiționale care au fost nelipsite de pe masa de Paște a românilor de-a lungul anilor.

Factorul principal a mesei festive sunt ouăle vopsite. Deși tradiția impune colorarea lor în roșu, de ani de zile românii adaugă pe masă și ouă în alte culori, cum ar fi verde,

mov, albastru sau galben, pentru a completa varietatea celor înroșite.

Conform tradiției, ouăle sunt vopsite în joia sau în sâmbăta dinaintea Învierii Domnului, dar niciodată în Vinerea Mare.

Un alt element esențial de pe masa de Paște a românilor este carnea de miel, preparată în diverse moduri, pentru a satisface gusturile variate ale fiecărui membru al familiei.

Drobul, borșul și stufatul sunt doar câteva din preparatele care folosesc această carne ca ingredient principal.

În ultima vreme, friptura de miel a câștigat popularitate ca alternativă la mâncărurile mai consistente, fiind preferată de gospodine pentru prepararea acestei cărnuri.

Cu toate acestea, există și persoane care nu sunt fani ai cărnii de miel, motiv pentru care există mai multe alternative, de la carnea de porc sau vită, până la cea de pui sau curcan. Este important de menționat că și din aceste tipuri de carne se poate pregăti un drob delicios.

În ceea ce privește dulciurile de sărbătoare, cele mai iubite de către români sunt fără îndoială cozonacul și pasca cu brânză de vaci și stafide.

Citește și: Jamila Cuisine, venituri de ordinul miilor de dolari! Câți bani face bloggerița culinară din vizualizările pe YouTube

Pască umplută cu brânză de vaci și stafide- rețetă

Ingrediente

50 gr unt

125 gr zahăr

3 ouă

250 ml lapte

500 gr făină

2 linguri ulei esență după preferință

Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

25 gr drojdie uscată sare

Pentru umplutura

1 kg brânză de vaci

50 gr unt zahăr vanilat

5 ouă

200 gr zahăr pudră

3 linguri smântână esenţă de rom

150 gr stafide

1 lingura făină

1 lingură griş

coajă de lămâie

sare

Mod de preparare

Laptele rămas se pune la fiert, iar când începe să clocotească, se adaugă trei sau patru linguri de făină, amestecând continuu. După ce făina s-a incorporat bine, compoziția rezultată se lasă la răcit, fiind acoperită cu un prosop pentru a fermenta. Este esențial ca temperatura camerei să nu fie prea scăzută, altfel compoziția nu va crește suficient.

Între timp, se freacă gălbenușurile, adăugând treptat sare și zahăr, până când se obține o cremă spumoasă. Într-un alt castron, se bat albușurile până când devin spumoase.

Făina rămasă se adaugă într-un vas, apoi peste ea se toarnă amestecul de drojdie și făină și se amestecă bine. În mod treptat, se adaugă și gălbenușurile, după care se amestecă și se toarnă laptele călduț și albușurile bătute spumă.

Se frământă intens totul timp de aproximativ jumătate de oră. Apoi se adaugă uleiul, untul topit și esența de rom. După ce toate ingredientele sunt bine încorporate în aluat, acesta se acoperă cu un prosop și se lasă să crească timp de o oră.

După ce a crescut suficient, aluatul se împarte în două. Apoi, una dintre jumătățile rezultate este împărțită din nou în trei părți egale. Din prima jumătate se întinde o foaie rotundă, care apoi se așază într-o tavă unsă în prealabil cu unt. Cele trei bucăți de aluat, împărțite egal, sunt rulate separat și apoi împletite între ele pentru a forma o "bordură", care se așază pe marginea preparatului.

În aluatul rămas se pregătește crucea, care se așază deasupra.

Pentru umplutură, se pun brânza cu untul, apoi se adaugă gălbenușurile, sarea, zahărul vaniliat, grișul, făina, smântâna, untul, stafidele și albușurile bătute spumă.

Toate ingredientele se amestecă bine până când compoziția devine cât mai omogenă, apoi se toarnă peste aluatul din tavă. Crucea împletită se așază deasupra acestei compoziții, se unge cu ou și se introduce la cuptor pentru aproximativ o oră.