Cercetările tot mai ample arată că modificările în sănătatea creierului la vârsta mijlocie pot fi indicatori esențiali în prevenirea demenței și a altor afecțiuni cognitive, subliniind importanța acțiunilor preventive timpurii. Astfel, odată cu vârsta de 40 de ani ar trebui să înceapă și lupta împotriva demenței.
Lupta împotriva demenței trebuie să înceapă la 40 de ani
Intervenind mai devreme pentru a îmbunătăți sănătatea creierului ne-ar putea ajuta să ne menținem creierul activ pe măsură ce îmbătrânim.
Intervenind mai devreme pentru a îmbunătăți sănătatea creierului – și studiind mai îndeaproape creierul de la mijlocul vieții – ar putea ajuta oamenii să rămână mai ageri în anii următori, spun cercetătorii.
Tot mai mulți oameni de știință caută indicii în creierul aflat la vârsta mijlocie, deoarece eforturile de a viza demența la persoanele în vârstă au eșuat în mare parte, spune la rândul său Ahmad Hariri, profesor de psihologie și neuroștiințe la Duke. Aproape șapte milioane de americani au boala Alzheimer, cel mai frecvent tip de demență, potrivit Asociației Alzheimer. Se așteaptă ca această cifră să crească la aproape 13 milioane până în 2050.
”O interpretare foarte rezonabilă a acestor eșecuri este că intervențiile au fost încercate prea târziu, după ce se acumulase prea mult rău în creier”, spune Hariri.
Ce se întâmplă cu creierul la mijlocul vieții
Pe măsură ce numărul de persoane care se estimează că vor face demență crește, mulți dintre noi sunt îngrijorați de propriile riscuri mai târziu în viață.
Unele părți ale creierului încep să se schimbe mai repede la vârsta mijlocie, în special hipocampusul, care este important pentru amintirea evenimentelor de zi cu zi, spune Sebastian Dohm-Hansen, doctorand la University College Cork din Irlanda și primul autor al unui studiu privind îmbătrânirea creierului publicat în martie, în revista Trends in Neurosciences.
La 40 și 50 de ani, materia albă din creier – conexiunile dintre zonele creierului – își diminuează volumul, spune Dohm-Hansen. Acest lucru duce probabil la o viteză de procesare mai mică, ceea ce ar putea avea efecte suplimentare asupra cogniției, spune el.
În plus, proteinele se pot acumula în sânge, rezultând o inflamație de grad scăzut care poate afecta capacitatea hipocampusului de a codifica și stoca informații noi, sugerează el.
Oamenii își păstrează abilitățile bazate pe limbajul verbal toată viața, spune Moffitt. Dar viteza cu care procesează informațiile și capacitatea de a rezolva noi probleme de logică și raționament se diminuează treptat odată cu vârsta.
Citește și: Sfaturi pentru dobândirea corpului perfect pentru vară
Cercetările sale au descoperit că anumite grupuri de persoane își pierd mai repede funcțiile cognitive în timpul vârstei mijlocii. Printre acestea se numără persoanele care au început să consume cannabis sau tutun în adolescență și au continuat să consume și la 40 de ani, precum și persoanele cu niveluri ridicate de plumb toxic în sânge din copilărie. Dar chiar și în afara acestor grupuri, unii oameni îmbătrânesc mai repede la 40 și 50 de ani, ceea ce, potrivit cercetărilor, poate fi legat de dezvoltarea demenței mai târziu în viață.
Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?
Femeile aflate la jumătatea vieții se confruntă cu complicații suplimentare ale tranziției la menopauză, în timpul căreia schimbările bruște ale nivelurilor hormonale pot afecta creierul, spune Jessica Caldwell, director al Centrului de prevenire a bolii Alzheimer pentru femei de la Clinica Cleveland din Las Vegas. Creierul unei femei se poate adapta la aceste schimbări prin reorganizarea sa, dar oamenii de știință încă studiază cum se întâmplă acest lucru și care este impactul final.
Nu toată comunitatea științifică este de părere că vârsta mijlocie este un punct de cotitură brusc în ceea ce privește sănătatea creierului. Viteza de procesare este funcția cognitivă care scade cel mai mult pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, dar această alunecare are loc treptat și variază de la o persoană la alta, spune dr. David Knopman, profesor de neurologie la Clinica Mayo din Rochester, Minnesota.
Ce e de făcut pentru a preveni demența?
Menținerea unei inimi sănătoase la mijlocul vieții este cea mai bună modalitate de a evita declinul cognitiv, spune Knopman. Sănătatea creierului și a inimii sunt strâns legate.
Aceleași lucruri care pot duce la blocarea arterelor către inimă pot afecta arterele către creier, împiedicând fluxul sanguin și livrarea de oxigen.
Nu există modalități garantate de a preveni demența, dar pașii care ajută atât creierul, cât și inima includ exerciții fizice regulate, o dietă sănătoasă și lipsa fumatului, precum și încercarea de a evita apariția sau gestionarea unor afecțiuni precum diabetul, tensiunea arterială și colesterolul ridicate, și obezitatea, precum și tratarea apneei obstructive în somn.
Pentru pacienții de vârstă mijlocie, medicii se concentrează adesea pe accentuarea schimbărilor în stilul de viață, cum ar fi dieta și exercițiile fizice, pentru a gestiona tensiunea arterială și riscul de diabet, spune Caldwell. Dar acești pași sunt la fel de importanți pentru sănătatea creierului în continuare.
”O dietă alimentară mai hrănitoare, practicarea de exerciții fizice și un somn suficient sunt toate asociate cu rezultate mai bune pentru sănătatea creierului”, spune Caldwell.
De asemenea, este important să rămânem activi și implicați din punct de vedere social și mental, spune Knopman.
Citește și: Fructele: Sursa energiei și a vitalității noastre!
”Există beneficii ale muncii într-un mediu provocator – stimulează creierul – și pare să fie asociat cu rezultate mai bune”, spune el.
Nu există niciun motiv pentru a aștepta până la jumătatea vieții ca să începem să facem aceste îmbunătățiri în ceea ce privește sănătatea, notează Kristine Beate Walhovd, cercetător în psihologie la Centrul pentru schimbările de pe parcursul vieții în creier și cogniție, de la Universitatea din Oslo, Norvegia.
Multe dintre schimbările de stil de viață care vă vor pune pe o cale mai bună la bătrânețe pot începe înainte de jumătatea vieții, notează ea.
