Aproximativ 6.000 de urși trăiesc în pădurile din Carpații României, formând cea mai mare populație de urși din Europa. Cu toate acestea, unele cercetări pun sub semnul întrebării exactitatea acestor estimări, sugerând că numărul real ar putea fi în jur de 4.350. Totuși, de ce atacă aceștia și cât de periculoși sunt urșii din România?
În România trăiesc, estimativ, peste 6.000 de urși
În inima Carpaților României trăiește una dintre cele mai impresionante specii de animale sălbatice din Europa- Ursul Brun (Ursus arctos), cunoscut și sub numele de "regele Carpaților".
Pe primul loc în lume, la numărul urși se află Rusia, urmată de Canada, iar pe locul trei este România.
Potrivit mossy.earth, ursul Brun joacă un rol fundamental în ecosistemul montan al Carpaților.
De asemenea, urșii sunt indicatori importanți ai stării sănătății ecosistemului. Prezența lor înseamnă un habitat intact și o resursă de hrană suficientă, esențiale pentru menținerea unui ecosistem funcțional și pentru susținerea altor specii de animale și plante.
De ce atacă urșii tot mai des?
În ciuda beneficiilor lor ecologice, interacțiunile între oameni și urși au devenit tot mai frecvente și, uneori, conflictuale.
Principalul motiv al acestor conflicte este reducerea habitatului natural al urșilor cauzată de defrișările ilegale, extinderea infrastructurii și creșterea activităților umane în regiunile montane.Confruntările dintre oameni și urși sunt adesea generate de competiția pentru resursele alimentare și de spațiul vital. Urșii, în căutare de hrană, ajung să viziteze comunitățile umane în căutare de culturi agricole, stupi sau deșeuri menajere, ceea ce poate duce la daune materiale și chiar la amenințări la adresa siguranței umane.
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii
Citește și: Anunț important pentru pensionare! Cum se desfășoară recalcularea din oficiu a pensiilor
Pentru a gestiona eficient aceste conflicte și pentru a proteja habitatul natural al urșilor, autoritățile și organizațiile de conservare din România au adoptat mai multe strategii și măsuri preventive:
Educația și conștientizarea comunităților locale: Programelor educative și campaniilor de informare au rolul de a instrui populația locală în privința comportamentului adecvat în prezența urșilor și a măsurilor de securitate.
Gestionarea deșeurilor: Îmbunătățirea infrastructurii pentru colectarea și gestionarea deșeurilor pentru a reduce atracția urșilor către zonele locuite.
Monitorizarea și cercetarea: Utilizarea tehnologiilor moderne pentru a monitoriza mișcările urșilor și pentru a înțelege mai bine comportamentul lor în variatele condiții de mediu.
Citește și: Cine e Maria Diana, tânăra omorâtă de urs la Bușteni, în zona Jepii mici: „Era mușcată de picior, pe spate”
Rezolvarea conflictelor: Implementarea soluțiilor non-invazive, cum ar fi dislocarea urșilor problemă sau instalarea barierelor electrice, pentru a proteja culturile agricole și a preveni intruziunile în localități
Viitorul Ursului Brun în Carpați
Pentru a asigura supraviețuirea și prosperitatea urșilor în sălbăticie, este crucială continuarea eforturilor de conservare și gestionare sustenabilă a habitatului lor. Aceste măsuri nu numai că protejează urșii, dar și contribuie la păstrarea sănătății ecosistemului montan, a biodiversității și la susținerea economiilor locale prin ecoturism.
Astfel, Ursul Brun Românesc nu este doar o specie emblematică a Carpaților, ci și un indicator al modului în care oamenii și natura pot coexista în armonie. Prin adoptarea unei abordări echilibrate și responsabile față de conservarea lor, România poate asigura un viitor sigur și durabil pentru acești magnifici locuitori ai pădurilor montane.
O fată a fost atacată de un urs la Bușteni
Din păcate, marți, 9 iulie, o fată de 19 ani a fost atacata și omorâtă de un urs pe Jepii Mici, în timp ce se plimba cu iubitul său. Legat de această tragedie, Mircea Fechet, ministrul Mediului, a declarat că „Am fost informat și eu de această tragedie și într-adevăr, așa cum am spus-o și în trecut, eu cred că datoria pe care o avem este aceea de a proteja natura, de a proteja biodiversitatea, dar înainte de toate, să protejăm viața oamenilor, pentru că nimic nu este mai presus de viața umană... Din acest motiv, acum un an de zile, când am venit în minister, am înaintat un ordin care până la urmă reglementa numărul urșilor care pot fi împușcați, că ăsta e cuvântul pe care ar trebui să-l folosim pentru prevenirea unor atacuri sau pentru intervenția în cazul unor atacuri...ordinul respectiv prevedea un număr de 500 de exemplare, din care au fost aprobate, ca urmare a procesului de consultare cu alte instituții, printre care și Academia Română, în jur de 220 din cele 500. Probabil însă, dincolo de această cifră, care este extraordinar de mare, vedem în fiecare zi câte o știre cu un urs, fie că a ajuns într-un sat, fie că a ajuns într-un oraș, fie că e pe Transfăgărășan sau a generat o tragedie precum cea de la Bucegi. E adevărat că astfel de tragedii se pot întâmpla chiar și în situația asta și în același timp am să propun colegilor din minister și am să vin foarte repede cu un proiect de lege pe care l-am mai în enunțat, care nu spune altceva decât că un urs care se apropie la o distanță pe care o s-o stabilim, că-i un kilometru, că sunt doi kilometri, de orice așezare umană e un urs care trebuie gestionat, pentru că pune în pericol viața oamenilor„
