La data de 29 iulie 2024 se marchează 176 de ani de când „Deşteaptă-te române!" a fost cântat pentru prima dată. Imnul național al României reprezintă un simbol al Revoluției Române de la 1848, în care oamenii s-au unit pentru afirmarea națiunii române și a conștiinței naționale. Iată cine a compus versurile și linia melodică a imnului național.
176 de ani de când „Deşteaptă-te române!" a fost cântat pentru prima dată
„Deşteaptă-te române!" a fost considerat imn național al României la un an după Revoluția din 1989, însă cu toate acestea, a fost rostit pentru prima dată pe 29 iulie 1848, în timpul Revoluției Pașoptiste. În urmă cu 176 de ani, „Deşteaptă-te române!" a fost cântat în public în actualul Parc Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Ziua Imnului Național a fost instituită prin lege în 1998, la data de 29 iulie, fiind celebrată începând cu acel an.
Citește și: Ziua Imnului Național 2023: Trei lucruri mai puțin cunoscute despre ”Deșteaptă-te române”
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12
Ziua imnului național al României este celebrată într-un mod special în orașul în care a fost cântat pentru prima oară, mai exact Râmnicu Vâlcea. În orașul în care a luat naștere imnul național, celebrarea are loc în decursul mai multor zile, perioadă fiind cunoscută drept „Zilele Imnului la Vâlcea”, ce este adesea organizată între 26 iulie și 29 iulie.
Cine a compus imnul național al României?
Andrei Mureșanu a scris versurile imnului național al României, însă acestea fac parte din poemul „Un răsunet” al scriitorului. Poemul avea inițial 11 strofe, însă au fost selectate patru strofe ce au ajuns să fie cântate pe note, mai exact prima, a doua, a patra și ultima strofă. Deși versurile au fost compuse de Andrei Mureșan, linia melodică a fost compusă de Anton Pann.
„Mesajul imnului „Deşteaptă-te, române!" este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice. Imnul conţine acest sublim „acum ori niciodată", prezent în toate imnurile naţionale, de la „paion"-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la „Marseilleza" Revoluţiei franceze.
Invocarea destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Acest „acum ori niciodată" concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două strofe, cea de-a patra şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.”, este notat pe presidency.ro .
