Deșertificare în Bărăgan! Fermierii, aflați în culmea disperării, vin cu teorii conspiraționiste: „Cred că e ceva creat. În momentul în care s-a înnorat se aud avioane”

După luni de secetă extremă și temperaturi record, hambarele fermierilor rămân goale, iar terenurile, odinioară fertile, se transformă în pământuri aride. Lacurile au secat, râurile și-au redus debitul, iar câmpurile nu mai oferă recoltele așteptate. Efectele devastatoare ale secetei anunță valuri de scumpiri la alimentele de bază și nu numai.

În România, piața cerealelor este la pământ

Bărăganul, cunoscut în trecut ca una dintre cele mai bogate regiuni agricole ale țării, pare acum o zonă desprinsă dintr-un peisaj lunar.

Fisuri adânci de aproape un metru, cu lățimi de până la 15 cm, brăzdează solul uscat și crăpat. Pământul este atât de dur încât, văzut de sus, oferă impresia unui teren steril, nu a unei regiuni fertile. Lacul Amara, care se întindea pe o suprafață de 800 de hectare în județele Buzău și Brăila, a secat complet. În doar câțiva ani, acest ecosistem a dispărut și a lăsat în urmă o întindere de praf și pustiu.

Pentru fermierii români, acest an a fost o lovitură devastatoare. Nu s-a făcut nimic, nici porumbul, nici grâul, nici floarea-soarelui. Oamenii simt că natura le-a întors spatele, iar seceta prelungită a distrus orice șansă de recoltă. Un fermier le descrie reporterilor „Asta-i România” situația tragică: „Treierăm și nu se strânge nimic în buncăr, nici măcar 1.000 de kilograme de pe 20 de hectare”.

Citește și: Meteorologii anunță secetă extremă în România: Românii își fac rezerve de apă

Cezar Gheorghe, expert în piața cerealelor, explică impactul devastator al secetei asupra producției naționale: „O plantă moare dacă stă mai mult de 7-10 zile la o temperatură de peste 35 de grade și, astfel, la porumb, dintr-o prognoză, realist vorbind, de 13 milioane de tone, ne-am dus către 6,7 milioane de tone.

(...) La semințele de floarea soarelui extrem de dramatic, de la o prognoză foarte frumoasă și realistă de 3,1-3,2 milioane de tone, astăzi putem spune că vom genera un maxim de 1,8 milioane de tone, la nivel național.(...) Avem pierderi de 2,8 miliarde de euro pe toate cele pe care le-am estimat”. 

Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12

Citește și: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei

Fermierii, disperați din cauza secetei, vin cu teorii conspiraționiste 

Pe lângă dezastrul natural, unii fermieri exprimă suspiciuni legate de activitățile aeriene observate în zonă. Georgian Calotă, un fermier din Amara, sugerează că lipsa precipitațiilor nu este doar un fenomen natural. 

„Cred că e ceva creat. Nu-mi explic cum, trei ani la rând, să nu plouă deloc(...)

Dacă 20 de zile este senin și nu-i nor nu se aude nimic. În momentul în care s-a înnorat într-o zi, tot timpul se aud zgomote, avioane, drone. Nu numai eu am sesizat lucrul ăsta, și alți colegi din zonă au sesizat”,  le-a spus Georgian Calotă reporterilor „Asta-i România”.

În opinia sa, fenomenul secetei ar putea fi legat de interese externe, care ar ține fermierii la limita subzistenței pentru a facilita achiziționarea terenurilor agricole de către investitori străini: „La noi, un hectar costă 5.000-6.000 de euro, în timp ce în țările dezvoltate ajunge la 20.000 de euro”.

Citește și: Tehnologii Emergente în Agricultura Durabilă: Inovații pentru un Viitor Sustenabil

În fața acestor provocări, fermierii români se confruntă cu un viitor sumbru. Degradarea terenurilor, lipsa precipitațiilor și pierderile masive din producția agricolă amenință securitatea alimentară a țării. În plus, creșterea prețurilor la alimentele de bază va lovi și mai greu familiile din întreaga Românie. Pe măsură ce seceta continuă să facă ravagii, soluțiile pentru salvarea agriculturii românești devin tot mai urgente.