În timpul plimbării sale, Dan Negru și-a amintit de momentul în care a ajuns pe Valea Jiului, un loc unde doar ruinele mai sunt prezente. Acesta a și denumit-o „Valea Ruinelor” a anului 2024.
Valea Jiului, un ținut decăzut, dar cu resurse importante de cărbune
Conform prezentatorului, în anii 70 și 80, Valea Jiului era una dintre cele mai industrializate regiuni din România, dar nu e vorba despre nostalgia acelor vremuri, ci despre durerea unei epoci care apune.
„Tocmai ce am trecut pe lângă un miting al minerilor. Sunt cu bicicleta. Am văzut în zilele astea de octombrie mitingurile lor, ale minerilor în București și mi-am amintit ce am văzut eu când am fost la ei, acolo, în Valea Jiului.
Greu de crezut, dar locurile astea pe care vreau să vi le arăt, sunt acum în România. În anii 70, 80, asta era cea mai industrializată regiune a României și nu e despre nostalgia acelor vremuri, ci e despre neputința vremurilor de acum.”
În perioada sa de maximă înflorire, peste 100.000 de oameni lucrau în minerit aici.
Extrăgeau anual peste 11 milioane de tone de cărbune. Primele exploatări miniere au apărut încă din anii 1860, iar regiunea a devenit un simbol al puterii economice a țării.Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12
Asta e Valea Jiului. Peste 100.000 de oameni erau angajați aici în minerit și în fiecare an erau extrase peste 11 milioane de tone de cărbune. Primele exploatări miniere din Valea Jiului au fost înființate la începutul anilor 1860. Noi suntem ăia care închidem o epocă de peste un secol și jumătate. Toată Valea Jiului e împânzită de ruinele astea, ruinele unor construcții industriale care n-au mai putut fi demolate și nici nu mai sunt puse în valoare azi.
Astăzi, priveliștea din Valea Jiului este dezolantă. Aceleași orașe miniere de pe văile Jiului de Est și de Vest, care cândva vibrau de energie și activitate, sunt acum împânzite de ruine. Sute de construcții industriale stau în paragină, fără să fie valorificate sau măcar demolate.
Locuitorii care au rămas printre ruinele acestor orașe nu mai știu nici ei ce funcții aveau vechile structuri, ce roluri îndeplineau uriașele schelete de beton și oțel pe care le văd zi de zi.Aceste ruine nu sunt doar rămășițele unor clădiri, ci mărturia unei epoci ce se apropie de sfârșit. O epocă industrială care a modelat atât geografia cât și identitatea locului, acum uitată și ignorată de autorități și de mulți dintre cei care o trăiesc.
Statisticile arată că, în ciuda declinului, sub pământul Văii Jiului mai există cărbune suficient pentru a fi exploatat încă 80 de ani. Această resursă ar putea fi exploatată de două ori mai mult decât în perioada de glorie a mineritului din regiune. Însă, dincolo de aceste cifre, realitatea din teren este cu totul alta. Cărbunele acoperă încă aproximativ 15% din producția totală de energie electrică a României, o contribuție semnificativă, dar cu un viitor incert într-o lume care încearcă să se îndrepte spre surse de energie regenerabilă.
„Partea bună e că statisticile arată că din Valea Jiului se mai poate extrage cărbune timp de 80 de ani, adică de două ori mai mult decât s-a extras în perioada de glorie.
Cărbunele rămâne totuși o sursă importantă de producere a energiei electrice, acoperă la noi în România vreo 15% din producția totală de energie electrică la nivel național. Habar n-am dacă în viitor cărbunele va mai fi sau nu resursă energetică, dar oamenii care trăiesc printre ruinele astea n-au nicio șansă.
Asta-i Valea Ruinelor, un ținut din România în 2024,” a transmis prezentatorul TV pe pagina sa de Instagram.
View this post on Instagram
