Sâmbătă noaptea se dă ceasul înapoi! Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă 2024

În noaptea de sâmbătă spre duminică, 26 spre 27 octombrie 2024, România va trece la ora de iarnă, iar ceasurile se vor da înapoi cu o oră. Această schimbare afectează nu doar programul nostru zilnic, ci și bioritmul și sănătatea generală, având efecte resimțite pe termen scurt și lung.

România trece la ora de iarnă

În noaptea de sâmbătă spre duminică, 26 spre 27 octombrie 2024, România va trece la ora de iarnă, ceasurile fiind date înapoi cu o oră, astfel încât ora 4:00 devine ora 3:00.

Această schimbare face ca ziua de 27 octombrie să fie cea mai lungă din an, având 25 de ore în loc de 24. Această tranziție marchează încheierea orarului de vară și revenirea la ora standard a României, când diferența față de Timpul Universal (GMT) va fi de două ore, revenind de la GMT+3 la GMT+2.

Schimbarea orei este o practică veche care se face de două ori pe an, în martie și octombrie.

Trecerea la ora de vară, când ceasurile se dau cu o oră înainte, se face în ultima duminică a lunii martie, iar trecerea la ora de iarnă, când ceasurile se dau înapoi, are loc în ultima duminică a lunii octombrie. Această ajustare nu se face simultan în toate țările, din cauza diferențelor de fus orar. Fusurile orare sunt stabilite în funcție de longitudine, numerotarea începând de la meridianul de origine care trece prin Greenwich, Marea Britanie.

Citește și: Care este ora normală: cea de vară sau cea de iarnă? Ce susțin specialiștii

Când a fost introdusă pentru prima dată ora de iarnă?

Ora de iarnă este considerată ora standard, iar trecerea la ora de vară a fost inițial introdusă pentru a maximiza utilizarea luminii naturale și a reduce consumul de energie electrică. Ideea folosirii orei de vară a fost propusă pentru prima dată de Benjamin Franklin în 1784, iar mai târziu, neozeelandezul George Vernon Hudson a venit cu o propunere formală în 1895, dorind

mai multă lumină pentru studiul insectelor. Schimbarea orei a fost implementată pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial de unele țări europene, precum Germania și Marea Britanie, pentru a economisi resurse energetice.

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, dar între 1941 și 1979 nu a fost folosită. Ulterior, România a revenit la acest sistem, aliniindu-se practicilor din alte țări europene.

Totuși, trecerea la ora de vară și ora de iarnă a fost contestată de-a lungul timpului, iar în 2018, Parlamentul European a adoptat o rezoluție pentru reevaluarea regimului schimbării orei. Potrivit ziarulunirea.ro, această decizie a venit ca răspuns la numeroase plângeri din partea cetățenilor și a statelor membre UE cu privire la impactul negativ asupra sănătății.

Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi

Citește și: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei

Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei în 2018, după un sondaj la nivel european la care au participat 4,6 milioane de persoane, majoritatea exprimându-se în favoarea eliminării acestei practici. Cu toate acestea, implementarea efectivă a acestei schimbări a fost amânată, deoarece țările membre nu au ajuns la un consens cu privire la adoptarea unui singur fus orar pe tot parcursul anului.

Cum este afectat organismul uman de trecere la ora de iarnă?

Trecerea la ora de iarnă poate avea un impact semnificativ asupra bioritmului uman. Deși câștigăm o oră suplimentară de somn, studiile arată că beneficiile acesteia sunt de scurtă durată. Adaptarea la noua oră poate provoca tulburări de somn, oboseală, nervozitate, stres crescut și lipsa concentrării. În unele cazuri, aceste schimbări pot agrava simptomele depresiei sezoniere sau pot declanșa astenia de toamnă. Potrivit unui studiu realizat în 2012 pe un eșantion de peste 3.000 de adulți din Marea Britanie, s-a constatat că trecerea la ora de iarnă afectează negativ calitatea somnului pe termen lung, chiar dacă inițial pare să ofere o perioadă de odihnă suplimentară.

Citește și: Se mai dă ceasul înapoi la finalul lunii octombrie? Țările care au decis să renunțe la ora de iarnă

Profesorul Colin Espie, fondatorul Centrului pentru Somn de la Universitatea Glasgow, a explicat că trecerea la ora de iarnă poate fi un avantaj temporar pentru cei care au probleme cu somnul, însă efectele benefice se estompează rapid. Pe măsură ce corpul se adaptează la noul program și zilele devin mai scurte, calitatea somnului tinde să scadă, iar simptomele de oboseală și lipsă de energie se accentuează.

Pentru a minimiza impactul negativ al schimbării orei asupra sănătății, experții recomandă respectarea unui program regulat de somn și efectuarea de activități fizice în aer liber, chiar și pe timpul iernii. Expunerea la lumina naturală ajută la reglarea ceasului biologic și la îmbunătățirea stării generale de bine. În ciuda controverselor și a impactului asupra sănătății, trecerea la ora de iarnă rămâne o tradiție care, cel puțin deocamdată, este încă în vigoare în multe părți ale lumii, inclusiv în România.

Chiar dacă există discuții privind eliminarea acestei practici, schimbarea orei continuă să fie o parte integrantă a vieților noastre, aducând atât provocări cât și beneficii. Deși propunerile pentru renunțarea la acest sistem sunt în curs de dezbatere, până la o decizie finală, vom continua să ajustăm ceasurile de două ori pe an și să ne adaptăm treptat la aceste schimbări în ritmul nostru cotidian.