În noaptea de sâmbătă spre duminică, 26 spre 27 octombrie, ceasurile vor fi date cu o oră în urmă, astfel încât ora 4:00 va deveni 3:00. Aceasta înseamnă că duminica de 27 octombrie va fi cea mai lungă zi din an, având 25 de ore.
De ce trecem la ora de iarnă
Această trecere de la ora de vară la ora de iarnă urmărește să alinieze activitățile zilnice ale oamenilor cu lumina naturală, o practică adoptată la nivel european.
Românii sunt obișnuiți să-și ajusteze ceasurile în fiecare primăvară și toamnă, odată cu trecerea la ora de vară în ultima duminică din martie și la ora de iarnă în ultima duminică din octombrie. La nivel istoric, schimbarea orei a fost implementată pentru a profita la maximum de lumina naturală în perioadele de activitate.
Citește și: În acest weekend trecem la ora de iarnă 2024! Cum să te adaptezi mai ușor: 8 sfaturi și trucuri utile
„Pentru economisirea unor importante resurse energetice şi reducerea iluminatului electric prin creşterea timpului de folosire a luminii naturale a zilei, este necesară introducerea pe timpul verii a unei ore oficiale decalate cu o oră în avans faţă de ora Europei răsăritene. Introducerea orei oficiale de vară va permite, totodată, utilizarea mai eficientă a timpului de lucru şi va crea posibilităţi mai bune de folosire a timpului liber…
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12
Citește și: Veste proastă pentru gospodinele care au centrală termică și stau la casă. Ce modificări se anunță?
În anul 1979, ora oficială de vara se aplică de la 27 mai ora zero, care devine ora unu, până la 30 septembrie ora unu, care devine ora zero. Începând din anul 1980, intervalul de aplicare a orei oficiale de vară se stabileşte de la ora zero a primei zile de duminică din luna aprilie, care va deveni ora unu, până la ora unu a ultimei zile de duminică din luna septembrie, care va deveni ora zero”, se arată în actul normativ.
Ce dezavantaje are trecerea la ora de iarnă
Uniunea Europeană a standardizat în 1996 această practică, fixând ultima duminică din martie și ultima din octombrie pentru schimbarea orei în toate statele membre, inclusiv România. De atunci, țara noastră a continuat să respecte acest program, astfel încât, în fiecare an, oamenii își ajustează rutina în funcție de modificările de oră.
Deși mulți se bucură de o oră în plus de somn, adaptarea la ora de iarnă poate aduce și provocări, mai ales pentru cei sensibili la schimbările sezoniere.
Trecerea la ora de iarnă este asociată cu un risc crescut de agravare a tulburării afective sezoniere (SAD), o formă de depresie cauzată de lipsa luminii naturale în lunile mai întunecate ale anului. Expunerea redusă la soare influențează nivelul de serotonină, ceea ce poate provoca stări de tristețe, apatie și oboseală.
Citește și: Ora de iarnă 2024: Cum va afecta trecerea la ora de iarnă mersul trenurilor CFR. Programul complet
Această tranziție poate, de asemenea, să scadă productivitatea la locul de muncă, afectând concentrarea și eficiența. Pentru a face față mai ușor ajustării, specialiștii recomandă schimbarea treptată a programului de somn, cu aproximativ 10-15 minute mai devreme în fiecare zi, începând cu câteva zile înainte de schimbarea orei.
Deși majoritatea românilor reușesc să se adapteze în câteva zile, efectele schimbării orei se resimt mai puternic în rândul celor cu un program strict. Un somn scurt la prânz, atunci când este posibil, și o rutină care să includă activități recreative pot ajuta la o tranziție mai ușoară.
