Începând cu 1 septembrie 2024, Legea 360/2023 introduce noi reglementări în sistemul public de pensii din România. Acestea au potențialul de a modifica substanțial condițiile de pensionare, inclusiv vârsta standard de pensionare și stagiul de cotizare. Schimbările sunt corelate cu evoluția speranței de viață, reflectând necesitatea ajustării sistemului pentru a rămâne sustenabil pe termen lung.
Legătura dintre speranța de viață și vârsta de pensionare
Noua legislație stipulează că dacă speranța de viață crește, vârsta de pensionare și stagiul de cotizare vor fi ajustate corespunzător, dar nu mai mult de jumătate din perioada de creștere a speranței de viață. De exemplu, o creștere cu doi ani a speranței de viață ar duce la o creștere de un an a vârstei de pensionare. Aceste ajustări vor fi realizate cel mult o dată la trei ani.
Pe de altă parte, dacă speranța de viață scade, vârsta standard de pensionare și stagiul de cotizare nu pot fi majorate. Aceste prevederi vor deveni aplicabile începând cu anul 2035, odată cu finalizarea eșalonării prevăzute în lege.
Condițiile actuale de pensionare
În prezent, vârsta standard de pensionare este stabilită la 65 de ani pentru bărbați și femei, urmând să fie implementată treptat conform anexei nr. 5 din lege. Femeile vor atinge acest prag abia în ianuarie 2035, perioada de tranziție fiind marcată de o creștere graduală de la 62 de ani și 3 luni la 65 de ani.
Stagiile de cotizare:
- Stagiul minim de cotizare: 15 ani.
- Stagiul complet de cotizare: 35 de ani.
Aceste valori variază în funcție de luna și anul nașterii, conform reglementărilor din lege.
Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi
Citește și: Anunț pentru pensionarele din țară. Cum arată calendarul pensiilor pentru luna decembrie
Potrivit ziaruldeiasi.ro, pentru femei, stagiul complet de cotizare va crește de la 32 de ani și 8 luni la 35 de ani între 2024 și 2035, reflectând o egalizare cu cerințele impuse bărbaților.
Ce prevede noua lege a pensiilor?
Articolul 47 din Legea 360/2023 clarifică modul în care vor fi operate modificările în funcție de evoluția speranței de viață:
- Majorările vor fi făcute la intervale de maximum trei ani, pe baza datelor demografice.
- Ajustările se vor face doar în cazul unei evoluții pozitive a speranței de viață.
Consiliul Fiscal va verifica periodic dacă aceste ajustări respectă cadrul legal, pe baza proiecțiilor furnizate de Ageing Working Group (AWG).
Raportul întocmit de Consiliul Fiscal va fi publicat pe site-ul oficial, asigurând transparența procesului. În cazul unor abateri de la lege, Guvernul va trebui să intervină pentru corectarea situației.
Impactul noilor reglementări va depinde de dinamica demografică a României în următoarele decenii. Creșterea speranței de viață aduce provocări sistemului public de pensii, care trebuie să rămână sustenabil în fața unei populații îmbătrânite.
Totodată, această legislație pune accent pe adaptabilitate, permițând ajustări periodice pentru a răspunde realităților economice și sociale. Astfel, viitorii pensionari trebuie să ia în considerare aceste posibile schimbări în planificarea financiară pe termen lung.
Astfel, Legea 360/2023 marchează un pas important în modernizarea sistemului de pensii din România, aliniindu-l la tendințele europene. Monitorizarea atentă și ajustările responsabile vor fi esențiale pentru a asigura echitatea și sustenabilitatea pe termen lung.
