INTERVIU EXCLUSIV SATOSHI: Artistul din Republica Moldova care umple sălile de concerte din România: „Am multe lucruri despre care nu am vorbit și despre care ar fi bine să vorbesc!”

Cum s-a născut albumul SPORT și cât a durat finalizarea lui?

Albumul a apărut pe parcursul lucrului asupra albumului +373. Eu aveam deja tot materialul scris la +373, pe care l-am lansat în aprilie și în paralel au început să apară tot felul de piese care sunau mai agresiv, mai dansant, mai urban, cu tobe mai rupte, cu ritmuri mai vest-europene. În albumul SPORT este mult drum and bass, UK garage, rave, eurodance, chestii care se ascultă prin Marea Britanie, Germania, Olanda sau care au apărut acolo.

Cumva albumul +373 a fost foarte mult bazat pe text, pe mesaj, pe consistență, dar nu a ieșit așa de interesant din punct de vedere muzical și în SPORT am vrut să suplinesc gaura asta și să îl fac mai interesant din punct de vedere muzical. It was suppose to be fun to listen. Normal că nu am vrut să aibă texte senseless (n.r. lipsite de sens), dar să fie în primul rând fun to listen, să vrei să îl pui în mașină, la petreceri și să fie bun pentru concerte. De pe +373 avem puține piese adăugate în playlist-ul pentru concerte tocmai pentru că sunt foarte multe bazate pe text, instrumentalul este mai mult coloană sonoră pentru text, suport pentru text decât unitate în sine. Ori aici este invers, aici muzica funcționează și fără text.

Cu ce sentiment ai vrea să rămână oamenii după ce îți ascultă noul album?

Vreau să fie încărcați. M-aș bucura să îi văd puși pe treabă, animați, să li se ridice dispoziția, să vrea să iasă undeva, să facă ceva, să îi pună pe treabă.

Ce s-a schimbat în artistul Satoshi de la RUSH (primul album), la SPORT?

Foarte multe lucruri pentru că viața s-a schimbat mult. S-a schimbat mediul în care eu activez și locuiesc, s-a cristalizat comunitatea de oameni cu care lucrez, s-a semănat cumva grâul de neghină.

Am făcut mai multă muzică, am mai scăpat de elemente care mă încurcau. Am înțeles că pentru mine este mai important gândul decât forma în timp și am mai renunțat la multe floricele în muzică. Rush era mai nervos, era un manifest, o frustrare.

Care este melodia ta preferată de pe album și care este povestea din spatele ei?

Melodia preferată de pe album, din punct de vedere muzical este ”Am un frate”

și din punct de vedere textual este ” Cum se întâmplă ”

”Am un frate” a fost scrisă foarte repede, în studio, unde am pornit de la un cowbell de phunk. Inițial era o piesă phunk trap, după care mi-a venit în cap să adăugăm un kick drept pe refren și să facem rave all the way și a funcționat.

Piesa este despre călătoriile mele cu prietenul meu, Iura care este și Dj si Tour manager cu care sunt prieten bun de mulți ani și este despre drumurile noastre din turnee. Este pur și simplu o povestire biografică scurtă, care transmite cumva ritmul nostru interior când umblăm din oraș în oraș. ”Cum se întâmplă” este o piesă foarte personală, pe care am scris-o după ce am avut niște conflicte cu niște rude care m-au dezamăgit. Am înțeles cât este de falsă toată ideea asta de rudenie și în fond este foarte convențională și formală.

Când ai descoperit sportul și ce rol are acesta în viața ta de zi cu zi?

Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12

Citește și: Ce schimbări vor avea loc atunci când vine vorba despre anii de vechime? Ce costuri sunt prevăzute pentru anul 2025

Eu am un stil de viață activ dintotdeauna, dar concret cu luptele și cu artele marțiale mă ocup de vreo trei ani la modul săptămânal, cu orar. A devenit un lucru absolut esențial, îl fac de plăcere în primul rând și în al doilea rând din dorința de a mă menține în formă. Sportul te face vesel și te scoate din stări depresive.

Cum a decurs turneul internațional și cum a fost să împarți scena cu o persoană atât de importantă pentru tine cum este Carla's Dreams?

Mi-a plăcut foarte mult, am avut nouă orașe în România în care am cântat singur, cu Nemax în deschidere. În România am avut evident mai mult public de al meu, iar în orașele de prin Europa Centrală și Vestică am avut mai mult public de-al lui Carla's și acolo nu toată lumea mă aștepta atât de mult, dar cu toate astea lumea a fost destul de deschisă. Am primit multe mesaje frumoase. La Brașov am pornit obiceiul de a face crowd surfing și lumea a început să facă moshpit-uri, ceea ce este foarte frumos și mă bucură. Am reușit chiar și în câteva orașe din Europa să facem lucrurile astea.

Cât de mult contează o comunitate dedicată de fani pentru un artist?

Asta este cel mai important, este lucrul care rămâne și care contează cel mai mult.

Care a fost cea mai mare frică pe care a trebuit să o atingi cu pielea (referință din piesa STRIGĂ)?

Probabil să mă expun despre lucruri foarte personale prin piese, asta e o provocare. Am multe lucruri despre care nu am vorbit și despre care ar fi bine să vorbesc pentru că așa e normal.

Ce planuri ai pentru 2025?

Vreau să scot mai puțină muzică, vreau să scriu mai mult și să aleg și să fac lucruri puțin mai speciale, mult mai gândite și mai pregătite. Vreau să îi tuflesc (n.r. scot) un videoclip, două mai influente să spunem așa, să fie niște videoclipuri pe care să vrei să le urmărești pentru videoclipul în sine.

Cu ce artiști din România ți-ar plăcea să colaborezi pe viitor?

Aș vrea să fac o piesă cu Guess Who.

Întrebat ce ne poate spune despre piesa pe care urmează să o scoată cu Holly Molly, Satoshi ne-a spus că va fi lansată probabil în primăvară, deoarece acum este ''mult prea frig pentru piesa asta''.