Trăim într-o eră în care fraudele cibernetice evoluează rapid, iar infractorii folosesc inteligenţa artificială pentru a păcăli chiar şi pe cei mai vigilenţi utilizatori.
Citește și: „Cutia misterioasă”-o nouă metodă de fraudă online. Cum sunt păcăliți utilizatorii să-și dea datele bancare
Apelul-capcană: Cum funcţionează metoda de fraudă de pe Whatsapp
Mii de români primesc în ultima perioadă apeluri suspecte pe WhatsApp. La capătul firului, un robot, cu o voce tot mai realistă datorită inteligenţei artificiale, cere utilizatorului să salveze un anumit număr de telefon în
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii
Specialiştii avertizează că această tehnică este tot mai folosită, iar blocarea numerelor de telefon nu este o soluţie eficientă, deoarece infractorii pot apela de pe alte numere sau chiar prin aplicaţii care generează numere temporare.
„Faci niste investitii, ti se dau niste bani inapoi, după care plătesti o taxă, poti sa faci investitii mai mari si genul acesta de schemă piramidală este foarte populară. Tot acest lucru merge pana cand utilizatorul, victima deja, spune ok, am castigat destui bani, vreau sa ii retrag. În momentul in care incearca sa ii retragă, va fi intampinat cu un refuz", a declarat Silviu Stahie, specialist BitDefender, pentru Observator.
Cele trei scenarii ale fraudei
Potrivit specialiștilor, escrocii folosesc trei metode principale pentru a atrage victimele în capcană:
-
Frauda cu aprecieri pe reţelele sociale, în care utilizatorilor li se cere să aprecieze pagini sau postări pe diverse platforme. La fiecare apreciere, li se promite o sumă de bani. Pe măsură ce victima acumulează un anumit credit virtual, infractorii cer o investiţie financiară reală, promiţând un câştig mai mare.
-
Escrocheria cu criptomonede. Aceasta este o altă metodă care presupune atragerea victimelor într-o schemă frauduloasă de investiţii în criptomonede. Victimele sunt încurajate să depună sume mici de bani, iar la început primesc chiar şi "câştiguri" pentru a le creşte încrederea. Ulterior, acestea sunt convinse să investească sume mai mari, pe care nu le mai recuperează niciodată.
-
Oferte false de locuri de muncă.
Persoanele care nu sunt atrase de criptomonede sunt abordate cu oferte tentante de locuri de muncă online. Li se cere să efectueze sarcini simple, cum ar fi distribuirea unor linkuri sau evaluarea unor produse. La un moment dat, li se cere o "garanţie" financiară pentru a continua, iar banii depuşi se pierd.
Fraudele prin WhatsApp devin din ce în ce mai sofisticate, iar infractorii folosesc inteligenţa artificială pentru a păcăli chiar şi pe cei mai atenţi utilizatori.
