Pască sau azimă se referă la un fel de pâine nedospită care e mâncată de evrei religioși în timpul Paștelui evreiesc sau la un cozonac special mâncat de creștini de Paști. La români, acest desert nu lipsește de pe masă de Sărbătorile Pascale.
Când a apărut prima dată pasca cu brânză?
Deşi mulţi autori încearcă să lege existența prăjiturii de Paști de tradiţia iudaică, putem vorbi despre acest aspect doar la nivel simbolic. În cărțile Sfinte se spune că, vechii evrei, în amintirea trecerii minunate prin Marea Roşie, mâncau miel și pâine nedospită.
Citește și: Rețetă salată de boeuf pentru Paște 2023. Cele mai frumoase modele de ornat
Conform tradiției ebraice mielul se mănâncă cu azimă și cu ierburi amare (maror), pentru a aduce aminte de greutățile îndurate în robia egipteană, dar la creștini acestea sunt simboluri cu noi semnificații mântuitoare.
Aducerea grâului în secolul al III-lea pe tărâmuri balcanice, Imperiul Bizantin fiind „grânarul” Europei, a făcut ca folosirea pâinii să aibă o utilizare mai largă decât aceea de a prepara prescura euharistică.
Timp de 1.000 de ani, păstorii „vlahi” au circulat cu turmele lor din munții Tatra până în Pindul Greciei, mai apoi în stepele cuprinse între Carpați şi Caucaz și cu ajutorul cașului dulce pus la păstrarea putinii de brad, românul a făcut al doilea element al păştii.
Se zice că, pe unde au trecut păstorii români au lăsat în urma lor practica de a face pască şi plăcinte.
În concluzie, putem afirma că pasca de Învierea Domnului a fost inventată din credința poporului român.Pregătită în ajun de Înviere, pasca și-a găsit loc la biserică. Oamenii aduc ofranda de pască la Liturghia din noaptea sfântă. La sfârşit, părintele citește „Rugăciunea la binecuvântarea brânzei şi a ouălor, în Sfânta şi Luminata Duminică a Paștilor”. Credincioșii împart pasca celor care se află la Slujba de Înviere și este primul lucru care se gustă după anafură.
Astfel pasca pregătită de gospodine reprezintă o mărturisire a credinţei poporului român în Înviere.
Citește și: Rețetă de cozonac: Cea mai pufoasă și delicioasă rețetă. Trucuri pentru un cozonac reușit
Rețeta tradițională de pască cu brânză și stafide
Ingrediente aluat:
- 200 g făină tip 000
- 2 gălbenușuri
- 70 ml lapte la temperatura camerei
- 20 g unt 82% grăsime topit și răcit
- 40 g zahăr
- 3 g drojdie uscată (am avut de la Dr Oetker)
Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti
- un praf de sare
- 1/2 linguriță coajă de lămâie
Ingrediente umplutură:
- 150 g brânză de vaci grasă, bine scursă
- 80 g zahăr
- 2 ouă
- 40 g stafide
- 1/2 esență de rom sau vanilie pentru stafide
- 1 linguriță extract de vanilie
- 1 linguriță coajă rasă de lămâie
- un praf de sare
- 1 gălbenuș pentru uns
Bateți gălbenușurile împreună cu zahărul și laptele apoi adăugați sarea și coaja de lămâie.
Cerneți făina într-un bol încăpător, puneți și drojdia uscată peste ea și turnați componentele lichide de mai sus.
Începeți să frământați aluatul cu mâna sau la robot. Încorporați untul topit și răcit în aluat, turnând puțin câte puțin și frământând continuu să se încorporeze bine înainte de a turna din nou.
Lăsați aluatul la dospit la cald, pana își dublează volumul (cam 30 de minute, poate puțin mai mult).
Când aluatul este dospit, îl răsturnați pe blatul de lucru presărat cu făină și îl împărțiți în 2 părți egale.
O parte o întindeți în formă de cerc de dimensiunea tăvii și o așezați în formă, peste hârtia de copt.
Partea rămasă o împărțiți din nou în 2 părți. Una din ele, împărțită din nou în două, va deveni sfoara pe care o așezați pe margine. Lăsați forma deoparte, acoperită cu un prosop ca să nu se usuce.
Împărțiți și ultima bucată de aluat în două și modelați crucea așa cum vedeți în fotografii. Crucea trebuie să fie mai subțire, mai fină pentru că va crește la copt și nu vrem să acopere toată umplutura. Păstrați crucea deoparte, acoperită cu un prosop cât timp vă ocupați de umplutură.
Sursă: viva.ro
