Unii românii intră mai târziu în 2023. De ce se sparg paharele în noaptea de Revelion

Noul an se apropie cu pași repezi, dar nu toți românii intră în aceeași zi în noul an.

De ce unii români intră mai târziu în noul an

Revelionul este un motiv de sărbătoare pentru majoritatea persoanelor. Totuși în anumite zone ale țării, dar și în alte țări există obiceiul ca românii să celebreze Noul An la o dată diferită față de majoritatea creștinilor ortodocși.

Motivul acestui obicei este faptul că mulți au rămas pe stilul vechi. Deși o mare majoritate a populației creștin ortodoxe sărbătorește Revelionul pe 1 ianuarie, există și o minoritate în România, care sărbătorește Noul An, dar și sărbătorile ortodoxe, la o dată diferită. Creștinii pe stil vechi sărbătoresc Anul Nou în altă zi deoarece se ghidează după alt calendar. Astfel că, aceștia sărbătoresc Revelionul pe data de 14 ianuarie.

Înainte de Nașterea Mântuitorului, timpul dintr-un an se calcula prin două modalități: metoda egipteană și romană. După metoda de calcul egipteană erau 365 de zile într-un an, iar după metoda romanilor se calculau 355 de zile într-un an. Astfel că exista o diferență de 10 zile între cele două sisteme de calcul.

Citește și: De ce e bine să mănânci pește de Revelion 2023. Iată ce nu trebuie să lipsească de pe masa de sărbătoare, dar și ce alimente sunt interzise

Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Împăratul roman Iuliu Cezar a adoptat, în anul 46 î.Hr., sistemul de calcul egiptean, numit "calendarul iulian". De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Sfintelor Paști ziua de 21 martie- echinocțiul de primăvară. Specialiștii astronomi au constatat că şi după aceea, din 123 în 123 de ani, echinocțiul de primăvară retrogradează cu o zi. În data de 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. 

Obiceiuri de revelion pe stil vechi

În satele România și din Republica Moldova obiceiurile de Anul Nou pe stil vechi sau sărbătoarea Sfântului Vasile sunt păstrate cu sfințenie. Astfel că, cete de tineri colindă ulițele satului şi umblă din casă în casă cu „Plugușorul”, pocnind din bice, cu tălăngi şi buhai improvizați pentru un an mai roditor şi mai îmbelșugat. Tot în seara de Revelion, tinerii îmbrăcați în costume naționale ori mascați mai dansează „Ursul” sau „Capra”, iar a doua zi, se umblă cu „Sorcova”, conform site-ului https://acc.md.

În această zi, gospodinele pregătesc masa de sărbătoare şi împart dulciuri, nuci şi mere pentru ca în anul care vine să fie belșug în casă. Gospodinele păstrează obiceiul de a se prepara unele mâncăruri speciale pentru sărbători: clătite cu brânză şi carne, vărzări (plăcinte cu varză), cozonaci, cârnați şi sarmale.

Citește și: 3 filme romantice pentru un Revelion în doi

Unul dintre obiceiurile păstrate în seara dintre ani, este spartul paharelor din care s-a băut prima șampanie, pentru a avea noroc în noul an.

Ortodocșii pe stil vechi din județele Galați sau Tulcea încă păstrează obiceiul unor mâncăruri tradiționale de sărbători – clătite cu brânză sau cu carne, vărzări, piroști/piroște (un fel de colțunași umpluți cu cartofi, varză, carne tocată, brânză sau fructe, care se fierb ori se prăjesc), cozonac, cârnați, sarmale, mai scrie site-ul amintit.

Ca și la creștinii ortodocși pe stil nou, cei pe rit vechi, dau mesaje cu urări de bine pentru noul an familiilor, prietenilor și persoanelor dragi.

Sursă: wowbiz.ro