Revelion pe rit vechi 2023: Obiceiuri și tradiții de Anul Nou

Autor: Cristina Mocanu

Ortodocșii de rit vechi sărbătoresc Noul An pe data de 14 ianuarie.

Sursa: https://www.pexels.com/

Ortodocșii de rit vechi sărbătoresc Noul An pe data de 14 ianuarie.

În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, ortodocșii pe rit vechi sărbătoresc Revelionul.

Ortodocșii pe rit vechi sărbătoresc Noul An

Lipovenii, sârbii și ucrainienii celebrează în noaptea de 13 spre 14 ianuarie Revelionul după calendarul Iulian. În anul 1699, țarul rus, Petru I, a decis ca Anul Nou să fie sărbătorit pe 1 ianuarie şi a adoptat calendarul Iulian, care este în urmă cu 13 zile față de cel Gregorian.

Calendarul Iulian a funcționat în Rusia până în 1918.

Citește și: Crăciun pe stil vechi 2023. Desert tradițional rusesc: Vareniki

În România în 6 martie 1919, s-a adoptat oficial Calendarul Gregorian, astfel că 1 aprilie, a devenit 14 aprilie 1919.

Din acel moment, calendarul nou merge înainte, pe când cel vechi rămâne în urmă cu 3 zile la fiecare 400 de ani. De

aici apare și diferența de 13 zile la care s-a ajuns acum între cele două calendare.

Astfel că, Revelionul pe rit vechi este sărbătorit de creștinii care fac parte din biserici ortodoxe care nu au preluat calendarul Iulian îndreptat precum şi de creștinii care nu au acceptat îndreptarea calendarului de către bisericile din care făceau parte. Revelionul pe rit vechi este sărbătorit și în țări ca Rusia, Ucraina sau Bulgaria. 

Tradiții și obiceiuri de Revelion pe stil vechi

Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Persoanele care sărbătoresc Revelionul 2023 pe stil vechi obișnuiesc să respecte o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții pentru a avea parte de noroc, belșug și sănătate în anul care vine.

Pe 13 ianuarie, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu „Plugușorul'. În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.

Tot atunci, tinerii îmbrăcați în costume naționale ori mascați mai dansează ursul, calul sau capra. Aceste obiceiuri datează încă de pe vremea dacilor. În Republica Moldova obiceiurile de Anul Nou sunt păstrate cu sfințenie. Cete de tineri colindă ulițele satului şi pocnesc din bice. Aceștia ură din casă în casă cu tălăngi şi buhaiuri pentru un an mai roditor şi mai îmbelșugat. Bărbații tineri încing şi dansul căluților, pentru ca gospodăriile să fie protejate în anul care vine.
Obiceiul de a ura în prag de An Nou datează din cele mai vechi timpuri. De asemenea, aceștia colindă în ultimele zile ale anului prin sat şi fac urări pentru fertilitatea pământului şi belșugul gospodăriei.

Citește și: Lăsata Secului 2023: Tradiții și obiceiuri. Când se merge cu plocon la nași?

Conform tradițiilor, flăcăii din comună, îmbrăcați în haine tradiționale şi purtând măști care întruchipează diferite figuri mitologice, cântă şi dansează pentru a întâmpina noul an cu voie bună.

În ziua de 13 ianuarie se păstrează obiceiul de a se prepara unele mâncăruri speciale pentru sărbători: clătite cu brânză şi carne, vărzări, cozonaci, cârnați şi sarmale.

Ortodocșii de rit vechi obișnuiesc ca în noapte dintre ani să spargă paharele din care au băut prima șampanie de Revelion, ei fiind convinși că astfel vor fi sănătoși tot anul. Potrivit tradiției populare se crede că dacă că dacă în noaptea de 13 spre 14 ianuarie cerul este senin, atunci anul va fi roditor.

Sursă: viva.ro

 

Taguri: