Croația, Bulgaria și România sunt "pregătite" să se alăture spațiului Schengen fără pașapoarte după ce au "dovedit cu prisosință" că îndeplinesc toate criteriile necesare, a declarat Comisia Europeană. Spațiul Schengen permite călătoriile transfrontaliere fără a fi nevoie de pașaport și fără a trece prin controale la frontieră. În prezent, acesta cuprinde 26 de țări, inclusiv 22 de state membre ale UE, și aproape 420 de milioane de cetățeni.
"A sosit momentul să spunem bun venit", a declarat miercuri Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, în timp ce prezenta un nou raport care pledează în favoarea pregătirii celor trei țări.
"Așteptarea a fost lungă, ar trebui să spun, prea lungă. Așteptările sunt mari, pe bună dreptate, din partea autorităților, dar nu în ultimul rând a cetățenilor."
Schengen a stimulat economia UE și a ridicat standardele de viață de când a fost înființat, în 1995, a declarat Johansson, care a făcut apel la statele membre să ia o "decizie în interesul tuturor" și
"Schengen este Europa. Aceste trei state membre merită să se simtă pe deplin europene", a spus ea.
Aprobarea necondiționată a Comisiei Europene vine în perioada premergătoare unei reuniuni cu miză mare a miniștrilor de interne din decembrie, în cadrul căreia problema aderării la Schengen va reveni pe tapet.
Este nevoie de un vot unanim pentru a admite noi membri.
Aderarea la Schengen necesită, printre altele, aplicarea unor norme comune, gestionarea adecvată a frontierelor externe, schimbul de informații de securitate și o cooperare polițienească eficientă. Cele trei țări "dispun de instrumentele, structurile și procedurile necesare", a declarat Johansson, lăudându-le istoricul lor solid și angajamentele legale. Până în prezent, acest lucru nu a fost suficient pentru Croația, Bulgaria și România, care așteaptă de ani de zile să se alăture zonei fără pașapoarte- o cerință legală pentru orice țară care intră în Uniunea Europeană.
Croația și-a încheiat procesul de evaluare în 2020 și a primit o evaluare pozitivă în decembrie 2021. În cazul Bulgariei și al României, așteptarea s-a întins pe mai mult de un deceniu. Comisia a confirmat că aceste țări sunt pregătite încă din 2011 și a solicitat în mod repetat statelor membre să acorde admiterea.
Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul
Un drum pavat de dificultati
Parlamentul European a adoptat mai multe rezoluții- una chiar recent, în octombrie- calificând excluderea lor continuă drept "discriminatorie" și cerând aderarea imediată. Inițial, Franța, Germania, Finlanda, Suedia, Țările de Jos și Belgia s-au opus candidaturilor gemene ale Bulgariei și României din cauza preocupărilor legate de corupție, crimă organizată și reforme judiciare. Treptat, însă, opoziția s-a atenuat. În acest an, atât președintele francez Emmanuel Macron, cât și cancelarul german Olaf Scholz și-au dat sprijinul.
"Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene și ar trebui să îl protejăm și să îl dezvoltăm. Acest lucru înseamnă, de altfel, eliminarea decalajelor care mai există", a declarat Scholz la sfârșitul lunii august. Finlanda și Danemarca și-au înmuiat în egală măsură pozițiile, potrivit Euronews. Însă luna trecută, Parlamentul olandez a adoptat o rezoluție prin care îndeamnă guvernul premierului Mark Rutte să blocheze cele două cereri până la efectuarea unor investigații suplimentare. Parlamentarii olandezi au argumentat că prevalența corupției și a crimei organizate în Bulgaria și România reprezintă un "risc pentru securitatea Olandei și a întregului spațiu Schengen".
În Suedia, noul guvern de dreapta se străduiește să obțină suficiente voturi pentru a susține cele două cereri.
În încercarea de a-i convinge pe scepticii rămași, Sofia și Bucureștiul au invitat Comisia Europeană și statele UE să organizeze o misiune de informare a experților și să examineze situația de pe teren. Echipa de 17 experți a vizitat cele două țări în prima jumătate a lunii octombrie. Potrivit lui Johansson, concluziile au fost "pozitive" și au reafirmat disponibilitatea lor de a adera. În prezent, are loc o altă misiune pentru a soluționa întrebările rămase în suspensie.
"Din partea Comisiei, credem că toate faptele sunt deja pe masă", a declarat Johansson când a fost întrebat despre reticența olandeză. "Dar, bineînțeles, suntem pregătiți să (oferim) orice răspuns suplimentar care este necesar".
Toate privirile se îndreaptă acum către Consiliul UE, unde politica are o mare influență.
Republica Cehă, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului și are sarcina de a conduce dezbaterile, a făcut din extinderea Schengen una dintre prioritățile sale principale. Dar timpul trece: următoarea- și probabil ultima- șansă pe care Praga o va avea de a supune la vot această chestiune, care a fost blocată de mult timp, va avea loc pe 8 și 9 decembrie, când este programată o reuniune a miniștrilor justiției și afacerilor interne. Vor avea loc două voturi separate: unul privind Croația, iar altul privind România și Bulgaria, a declarat un purtător de cuvânt ceh pentru Euronews. În cazul în care cele trei țări vor fi acceptate, doar două dintre cele 27 de state membre ale UE vor rămâne în afara spațiului Schengen: Irlanda, care a optat în mod voluntar pentru a-și menține propriul sistem de călătorie cu Marea Britanie, și Cipru, care rămâne divizat între nord și sud.
Citește și: Deputații UE susțin candidatura României și Bulgariei la Schengen!
Citește și: Atenție la mașinile noi! Majorarea de preț se resimte la clienti!
Citește și: Germania se îndreaptă direct spre recesiune. Ce e de facut?
