Potrivit biziday.ro, Comisia Europeană recomandă încetarea monitorizării prin MCV a României, de la 15 ani de la aderarea acesteia la UE.
Ce reprezintă MCV-ul pentru România
Atunci când au aderat la UE, la 1 ianuarie 2007, România și Bulgaria mai aveau încă probleme legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupție, iar în cazul Bulgariei, de criminalitatea organizată.
Comisia Europeană continuă să evalueze evoluția celor două țări după aderare pentru a le ajuta să-și dezvolte și să-și eficientizeze sistemele administrative și judiciare, astfel încât să-și poată îndeplini obligațiile aferente statutului de membru al UE și să poată asigura aplicarea corectă a legislației, politicilor și programelor europene.
Citește și: De ce nu vrea Olanda ca România să adere la Spațiul Schengen. Motivele invocate de premierul Mark Rutte
Când vor fi atinse obiectivele în domeniu, ei își vor putea exercita pe deplin drepturile care le revin în calitate de cetățeni europeni.
În anul2006, Comisia a adoptat o serie de decizii care au stabilit, printre altele, obiectivele de referință pe care ar urma să le atingă cele două țări.
Evaluările și rapoartele efectuate de către Comisia Europeană sunt realizate în urma unei analize și a unei monitorizări riguroase, în baza unui dialog constant între autoritățile bulgare și române și serviciile Comisiei.
Acestea se bazează, de asemenea, pe contactele cu alte state membre, societatea civilă, diferite organizații internaționale, experți independenți și diverse alte surse.Comisia realizează destul de des rapoarte privind progresele înregistrate, primul dintre acestea fiind prezentat în iunie 2007. Aceste rapoarte conțin evaluarea situației de către Comisie și recomandările pe care aceasta le adresează autorităților bulgare și române. Ele sunt completate de un document de lucru al serviciilor Comisiei, care analizează fiecare dintre obiectivele de referință stabilite în cadrul MCV .
Rapoartele Comisiei și concluziile formulate sunt discutate ulterior în Consiliul de Miniștri, care a aprobat întotdeauna rapoartele în concluziile sale.
Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?
Pe lângă sprijinul acordat de Comisie prin intermediul procesului de monitorizare MCV, România și Bulgaria au la dispoziție:
- Posibilități de finanțare prin fondurile structurale și de investiții europene
- Expertiză, cum ar fi cea furnizată prin Serviciul de sprijin pentru reforme structurale
- Sprijin constructiv din partea altor state membre
Programul de monitorizare MCV a fost introdus în 2006 ca o condiție pentru aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, europenii considerând că deși reformele din justiție implementate în anii premergători aderării creau cadrul necesar funcționării statului de drept, acestea ar fi fost reversibile. În 15 ani de monitorizare cele mai tensionate momente, consemnate prin MCV, au fost în perioada 2017-2020, când schimbarea OUG 13 și schimbarea legilor justiției au confirmat ipoteza reversibilității unei justiții independente.
Bulgaria a ieșit din programul de monitorizare MCV în 2019
Bulgaria a ieșit din mecanismul de monitorizare prin MCV în 2019. Menținerea acestuia a fost invocat des pentru păstrarea celor două țări în afara Spațiului Schengen.
După publicarea raportului MCV, președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că: “MCV s-a încheiat astăzi. Avem confirmarea clară că România a făcut pașii necesari pentru consolidarea statului de drept. Îndeplinim recomandările și obligațiile stabile în MCV. Acesta este ultimul raport MCV de țară. De acum, țara noastră va fi monitorizată la fel că celelalte state. Felicit autoritățile pentru aceste rezultate. Îmi exprim recunoștința și pentru eforturile diplomatice care au contribuit la atingerea acestui obiectiv. Mulțumesc Comisiei Europene și Ursulei von der Leyen, pentru susținerea constantă. Raportul de astăzi încheie o etapă, dar eforturile noastre trebuie să continue. Eficiența justiției și combaterea corupției să rămână constante și ireversibile”.
