România și Bulgaria salută "piatra de hotar"

Bulgaria și România au salutat decizia statelor UE de a accepta cele două țări în spațiul Schengen- chiar dacă inițial doar într-o măsură limitată. Guvernele Bulgariei și României au salutat decizia statelor UE de a ridica controalele de persoane la frontierele aeriene și maritime ale țărilor lor, iar într-o declarație a vicepremierului și ministrului de externe al Bulgariei, Maria Gabriel, a afirmat că aderarea la spațiul Schengen este o prioritate națională.

Bulgaria dorește acum să colaboreze cu UE în vederea eliminării controalelor la frontierele terestre. Copreședintele partidului liberal co-guvernamental "Noi continuăm schimbarea" (PP), Kiril Petkov, a scris pe Facebook: "Bulgaria așteaptă acest moment de 12 ani." Țările UE au convenit sâmbătă să extindă spațiul Schengen la România și Bulgaria. În consecință, controalele asupra persoanelor la frontierele interne aeriene și maritime urmează să fie ridicate de la sfârșitul lunii martie 2024. Cu toate acestea, o decizie privind ridicarea controalelor la frontierele terestre va fi luată abia mai târziu.

Critici la adresa aderării restrânse

Partidele de opoziție pro-ruse din Bulgaria au criticat faptul că aderarea este inițial doar limitată. "Am îndeplinit toate condițiile și merităm totul- aderarea deplină la Schengen", a declarat liderul socialist Kornelia Ninova, în timp ce Kostadin Kostadinov, liderul partidului naționalist Wasrashdane (Renașterea), a criticat faptul că Bulgaria trebuie acum să primească mai mulți migranți repatriați din alte state UE în urma acordului de la Dublin.

"Guvernul transformă Bulgaria într-o imensă tabără de refugiați", a spus el. Bulgaria are aproximativ 250 de kilometri de frontieră externă a UE cu Turcia, care este protejată, printre altele, de garduri de sârmă ghimpată. Migranții din zonele de criză încearcă în mod repetat să treacă neregulamentar această frontieră în UE, iar din ianuarie până la sfârșitul lunii noiembrie 2023, poliția de frontieră bulgară ar fi împiedicat 176.000 de treceri neregulamentare aproape exclusiv la granița cu Turcia. De asemenea, în această perioadă au fost arestați în interiorul țării un număr bun de 18.000 de migranți.

Citește și: Informatii despre pulsul normal in functie de varsta

Principala prioritate a României este aderarea deplină

Și guvernul român a salutat inițial decizia statelor UE de a ridica controalele de persoane la frontierele aeriene și maritime cu România- însă președintele Klaus Iohannis și premierul Marcel Ciolacu au subliniat, de asemenea, că ridicarea controalelor la frontierele terestre și, prin urmare, aderarea deplină a țării la spațiul

Schengen reprezintă acum prioritatea absolută, președintele Iohannis calificând pasul făcut ca fiind o "piatră de hotar". După "13 ani de eșecuri și umilințe" în negocierile de aderare la Schengen, guvernul a început un proces ireversibil, a declarat premierul Ciolacu, adăugând că este un "rezultat important" pentru cetățenii României, a scris ministrul de Externe, Luminița Odobescu. România rămâne angajată pentru un "spațiu Schengen puternic și sigur". Comisia Europeană de la Bruxelles a salutat, de asemenea, decizia țărilor UE. Aderarea României și Bulgariei va promova călătoriile, comerțul și turismul și va consolida și mai mult piața unică, a declarat președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, adăugând că este un pas important pentru ambele țări și pentru spațiul Schengen în ansamblu. Această realizare majoră este rezultatul muncii susținute, al angajamentului și al perseverenței ambelor țări.

Spațiul Schengen este menit să garanteze circulația fără restricții a persoanelor în Europa. Până în prezent, 23 dintre cele 27 de state membre ale UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția au aderat la spațiul Schengen, iar toate statele membre ale UE vor deveni membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen de îndată ce vor îndeplini cerințele. România și Bulgaria au aderat deja la UE în 2007. Cu toate acestea, până în septembrie, sistemul judiciar și statul de drept din aceste țări au fost sub supravegherea specială a Comisiei Europene din cauza corupției și a criminalității organizate generalizate. Aceste probleme au fost un alt motiv pentru care șefii de stat și de guvern nu au fost mult timp în unanimitate în favoarea aderării.

Citește și: Kim consideră imposibilă unificarea cu Coreea de Sud

Citește și: Putin invocă unitatea Rusiei, ignorand esecul din Ucraina

Citește și: Când nu se fac botezuri în 2024? Zilele în care nu se fac încreștinări