"Doamne, Dumnezeule, Cel ce de bunavoia Ta ai adus toate dintru nefiinţa întru fiinţa, şi cu puterea Ta pastrezi faptura, chivernisind lumea cu purtarea Ta de grija; Tu, Care din patru stihii ai aşezat faptura şi cu patru vremi ai încununat curgerea anului, fii binecuvântat!
Ca de Tine se cutremura toate puterile îngereşti, pe Tine Te lauda soarele, pe Ţine Te slaveşte luna, Ţie se supun stelele, pe Tine Te asculta lumina, de Tine se îngrozesc adâncurile, Ţie slujesc izvoarele, Tu ai întins cerul ca un cort, Tu ai întarit pamântul pe ape, Tu ai îngradit marea cu nisip, Tu
Cel ce porunceşti norilor şi umbli pe aripile vântului; Cel ce cauţi spre pamânt şi-l faci de se cutremura; Cel ce Te atingi de munţi, şi ei fumega.
Tu eşti Cel ce odinioara într-un nor gros, înconjurat de fulgere şi tunet, Te-ai aratat lui Moise pe muntele Sinai; Tu, în vremea lui Avraam şi a lui Lot, ai trimis din cer ploaie de foc şi pucioasa şi pentru faradelegile lor nenumarate, cetaţile Sodoma şi Gomora le-ai stricat..."
Cititi continuarea pe kfetele.ro