UE a încetat să mai cumpere țiței rusesc pe cale maritimă, încercând să priveze Moscova de o sursă de venit cheie care alimentează războiul din Ucraina. Această măsură va afecta Rusia, dar nu atât de mult pe cât și-ar fi dorit blocul comunitar.
Odată cu intrarea în vigoare, luni, 5 decembrie, a primei etape a interdicției Uniunii Europene privind țițeiul și produsele petroliere rusești, țările europene vor înceta să mai cumpere țiței maritim din Rusia, cu câteva excepții limitate, răpind Moscovei veniturile de care are nevoie pentru a-și susține eforturile de război din Ucraina.
Cum va funcționa embargoul petrolier impus de UE?
UE a anunțat în iunie că va interzice importurile de țiței rusesc pe mare începând cu 5 decembrie și de produse petroliere rafinate începând cu 5 februarie, ca parte a celui de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
Ce impact ar avea embargoul UE și plafonarea prețurilor de către G7 asupra Rusiei?
Este puțin probabil ca această măsură să provoace o afectare majoră a finanțelor Rusiei, deoarece Moscova își vinde deja o mare parte din țiței la un preț de aproximativ 60 de dolari pe baril. Cu toate acestea, ar limita profiturile țării în cazul în care prețurile globale ale petrolului încep brusc să crească. Întrucât UE, care se baza pe Rusia pentru aproximativ 30% din necesarul său de petrol înainte de războiul din Ucraina, a redus deja drastic importurile de petrol pe cale maritimă din Rusia în ultimele luni, Rusia a fost forțată să își vândă petrolul către țări precum China, India și Turcia cu reduceri semnificative. Un preț maxim de 60 de dolari pe baril păstrează totuși stimulentele Rusiei de a vinde, având în vedere că este încă peste costul său de producție, care se situează între 30 și 40 de dolari pe baril. Deși este puțin probabil ca China, India și Turcia să se alăture planului Occidentului, existența unui plafon de preț ar putea crește puterea lor de negociere, forțând Moscova să ofere reduceri mai mari, ceea ce ar însemna o lovitură pentru profiturile sale. Embargoul impus de UE înseamnă că Rusia va trebui să redirecționeze încă 1 milion de barili de țiței pe zi, o cifră care va crește doar atunci când Germania și Polonia vor înceta să mai cumpere petrol rusesc prin conducta Druzhba, care a fost exceptată de la interdicția actuală, începând cu 2023. Cu toate acestea, redirecționarea întregului petrol ar fi o provocare pentru Moscova, având în vedere capacitatea limitată de export din porturile rusești, lipsa unei alternative la Druzhba (conducta din estul Siberiei și Oceanul Pacific (ESPO) către China a ajuns deja la capacitate), lipsa petrolierelor și costurile de transport maritim pentru țițeiul rusesc care au crescut vertiginos. În plus, India și China ar putea întâmpina dificultăți în a absorbi mult mai mult petrol rusesc, în ciuda reducerilor mari de preț, deoarece au contracte de aprovizionare pe termen lung cu producătorii de petrol din Orientul Mijlociu, inclusiv Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Eșecul Moscovei de a redirecționa petrolul său evitat de UE ar putea tensiona piețele globale de petrol, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor și la creșterea veniturilor din petrol ale Rusiei, un risc pe care experții nu îl scot din calcul. Producția de petrol rusesc va scădea cu 1,4 milioane de barili pe zi anul viitor, după intrarea în vigoare a embargoului UE, a declarat luna trecută Agenția Internațională pentru Energie.
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12
Citește și: Amenințarea nucleară a Rusiei a fost limitată pentru moment?
Citește și: Rusia împinge diplomația militară în Africa pentru războiul cu Ucraina
Citește și: O portiță de evadare a sancțiunilor? Rusia si Turcia ascund ceva de EU