Când vine vorba despre religie, foarte multe persoane asociază ziua de 1 octombrie cu sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului. Într-adevăr, această sărbătoare cu cruce roșie are o mare însemnătate pentru credincioși, însă mai este un eveniment istoric care are legătură cu Biserica Ortodoxă Română și care s-a petrecut la 1 octombrie 1924. Despre ce este vorba și ce legătură are cu actualul calendar creștin ortodox?
Totul despre schimbarea calendarului ortodox român. Ce s-a întâmplat la 1 octombrie 1924?
Ziua de 1 octombrie 1924 are o importanță majoră în istoria recentă a Bisericii Ortodoxe Române. La această dată s-a decis schimbarea calendarului ortodox român. Mai exact, acesta este momentul în care a fost adoptat calendarul gregorian în România, având în vedere că până la 1 octombrie 1924, Biserica Ortodoxă Română se ghida după calendarul iulian.
Decizia de a adopta calendarul gregorian i-a aparținut Mitropolitului Primat Miron Cristea, astfel că acesta a început să fie folosit de Biserica Ortodoxă Română la 1 octombrie 1924.
"Când s-a ajuns la anul 1900, calendarul rămăsese în urmă cu 13 zile, iar în viaţa socială, civilă, s-a impus adoptarea şi utilizarea Calendarului Gregorian. România l-a adoptat în anul 1919 pe cel civil, iar în 1924 l-a adoptat şi Biserica Ortodoxă, după un congres interortodox la Constantinopol.
Citeste si: Acoperământul Maicii Domnului. Ce trebuie să dai de pomană pe 1 octombrie? E sărbătoare cu cruce roșie
Ce este calendarul gregorian, adoptat de Biserica Ortodoxă Română la 1 octombrie 1924?
Calendarul gregorian este foarte răspândit la nivel mondial, acesta fiind calendarul construit pe stil nou. Practic, acest tip de calendar este, de fapt, o modificare a vechiului calendar iulian. Modificările au fost făcute la propunerea medicului și astronomului calabrez Luigi Lilio, aflat în strânsă legătură cu profesorul astronom iezuit Christophorus Clavius, matematicianul și astronomul sicilian Giuseppe Scala și matematicianul și astronomul perugian Ignazio Danti.
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12
De ce s-a ajuns la concluzia că ar fi nevoie de modificări în cazul calendarului iulian? Ei bine, după lungi analize, oamenii de știință au constatat că în calendarul iulian, anul calendaristic era mai lung decât cel astronomic, ceea ce făcea ca echinocțiul de primăvară să se mute înapoi în anul calendaristic. Pentru a rezolva această problemă, specialiștii au venit cu o soluție și astfel a apărut calendarul gregorian.
Cea mai mare problemă a calendarului iulian era că rămânea în urmă și nu mai corespundea cu evenimentele astronomice. Astfel, la început rămânea în urmă cu o zi la 128 de ani, iar ulterior, în secolul al XVI-lea, întârzierea ajunsese la 10 zile.
După mai multe încercări eșuate, Biserica Ortodoxă Română a decis să adopte calendarul gregorian la 1 octombrie 1924, totul din dorința de a nu mai exista diferențe între calendarul civil și cel religios.
Citeste si: ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI, tradiții si superstiții. Ce trebuie să știi despre această sărbătoare?