Nu exista cuvinte care sa exprime emotia bietilor refugiati cand au scapat din iadul care a devenit Siria. Asta ca sa nu va mai spun de scenele tulburatoare ale revederii cu cei dragi care-i asteptau acasa cu sufletul la gura!
O familie mixta romano-siriana se afla de mai multa vreme intr-o zona in care se dau lupte grele intre diferite formatiuni islamiste si armata guvernamentala a presedintelui Bashar Al Asaad.
Am trecut frontiera siriana si am reusit sa-i intalnim pe refugiatii evacuati de diplomatii romani si reprezentantii Organizatiei Mondiale pentru Migratie. Marturiile cutremuratoare ale bietilor oameni, dar si scenele tulburatoare ale revederii cu familia din tara le vedeti acum!
Emotiile sunt foarte mari. Oamenii retraiesc cosmarul prin care au trecut in ultimii doi ani.
Acesti oameni au trait un cosmar. S-au temut zi si noapte ca ei si copiii vor sfarsi sub gloantele luptatorilor Statului Islamic.
Nu mai putem ramane, din motive de securitate. In plus, refugiatii au doar un permis de tranzit prin Liban. Consulul Romaniei la Beirut ii conduce la aeroport, iar noi mergem spre ambasada Romaniei, unde avem programata o intalnire cu ambasadorii Romaniei in Siria si Liban. Diplomatii nostri ne spun ca statul roman face toate demersurile pentru salvarea romanilor aflati in zone periculoase, iar guvernele de la Beirut si Damasc le ofera tot sprijinul.
Vreau sa va spun ca Romania si Republica Ceha sunt singurele tari care si-au pastrat ambasadele la Damasc. Prin intermediul acestor diplomati se fac toate repatrierile europenilor. In momentul de fata, francezii, canadienii, australienii, moldovenii vad in ambasada Romaniei de la Damasc singura speranta.
Inainte de a parasi Libanul mai am o datorie de indeplinit- sa merg la mormantul parintilor mei si sa aprind o lumanare.
E singurul lucru care ma mai leaga de aceasta tara greu incercata de soarta.Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?
Operatiunea noastra in Liban se apropie de final, asa ca ne indreptam si noi spre aeroport, unde ne reintalnim cu refugiatii.