Sâmbăta Sântoaderului 2023: Datini, tradiții și obiceiuri românești. Ce trebuie să faci în prima sâmbătă din Postul Paștelui

Sâmbăta Sfântului Teodor sau Sâmbăta Sântoaderului 2023, așa cum este denumită în mod popular se sărbătorește în fiecare an în prima sâmbătă din Postul Paștelui. Anul acesta, Sâmbăta Sântoaderului pică pe data de 4 martie. Tradiții și obiceiuri populare românești în Sâmbăta Sântoaderului. 

Citește și: Sâmbăta Sfântului Teodor 2023: Mesaje, urări și felicitări cu La mulți ani pentru Teodor și Teodora!

Când pică Sâmbăta Sântoaderului 2023 

Sâmbăta Sântoaderului 2023 sau Sâmbăta Sfântului Teodor pică anul acesta pe data de 4 martie, în prima sâmbătă din Postul Mare.

Numită și Sâmbăta Colivelor, Sâmbăta Sântoaderului 2023 reprezintă o zi de pomenire a celor trecuți la Domnul, în care creștinii aduc la Biserică jerfe pentru sufletele celor adormiți.

Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron, de la care își are originea această sărbătoare a trăit în vremea vremea împăraților Maximian și Maximin și  a făcut parte din corpul de armată al Tironilor. Acest grup avea în componență 5000 de soldați. El era comandantul regimentului tinerilor recruți, al margariților (al celor puternici) care numărau 893 de soldați, fiind foarte apreciat pentru vrednicia sa.

Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron este cinstit ca mucenic pentru mărturisirea credinței pe care a făcut-o în fața prigonitorilor dar și pentru "Minunea Colivei" prin care a descoperit lucrurile ascunse apărând

în acest fel comunitatea ortodocșilor și după trecerea sa la cele veșnice. 

Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Citește și: Buna Vestire 2023: Cea mai importantă sărbătoare din luna martie! Pe ce dată pică și ce semnificația are pentru credincioși?

Tradiții și obiceiuri în Sâmbăta Sântoaderului 2023 

În Sâmbăta Sântoaderului 2023 sau Sâmbăta Colivelor, sunt pomeniți cei trecuți la Domnul. În această zi, precum în toate sâmbetele în care se face pomenirea celor adormiți, creștinii participă în biserici la slujbe de pomenire a celor plecați la Domnul din neamul lor, aducând jertfe: pâine, vin, colivă, colaci drept pomană pentru sufletele celor adormiți. 

În Sâmbăta Sfântului Teodor 2023  se face colivă din semințe de grâu și din alte roade de multe feluri ce sunt aduse ca prinos lui Dumnezeu  care arată că și

omul este o sămânță, un rod al pământului care semănându-se acum în pământ precum grâul iarăși va învia cu puterea lui Dumnezeu, răsărind în viața ce va să fie și aducându-se viu și desăvârșit lui Hristos.

Căci precum această sămânță se îngroapă în pământ, iar după aceea răsare și aduce mult rod, tot astfel și omul fiind dat acum pământului prin moarte, iarăși va învia. Același lucru îl spune și Sfântul Apostol Pavel, arătând învierea prin „pilda semănăturilor”, spune Sfântul Simeon al Tesalonicului. 

Citește și: Calendar Ortodox 4 martie 2023: Sâmbăta Sfântului Teodor, zi de mare sărbătoare. Ce e bine să dai de pomană de Sântoader

Obiceiuri populare de Sâmbăta Sântoaderului 

După unele credințe populare bucovinene, Sântoader figura și ca un fel de deschizător al primăverii, el supraveghind oamenii, sancționându-i pe cei care-i ignorau ziua, încălcând rânduielile firești, venind în ajutorul celor care-l adorau. 

Ca orice nou început, perioada deschisă de Sântoader trebuia întâmpinată de oameni într-o desăvârșită stare de puritate, de curățenie trupească. Lumea obișnuia ca în noaptea premergătoare acestei zile să se curețe ritual pe întreg corpul, această operație prelungindu-se în zori zilei de sâmbătă. Elementul care conferea acestei spălări rituale virtuți purificatoare deosebite era Iarba Mare (Homanul), dar se foloseau și alte plante apotropaice.

În sâmbăta zilei lui Sântoader, fetele erau implicate într-un ritual de spălare a părului, când se folosea un amestec fiert de homan, busuioc, mintă, calapăr, cimbrișor, leuștean și stroh de fân. Dis-de-dimindață, fetele mergeau în grajd adunând strohul de fân din ieslea cailor, acesta având acum puteri miraculoase. Ritualul spălării părului avea o semnificație deosebită, cel al trecerii fetelor de la copilărie la adolescență, deci a schimbării statutului de vârstă, scrie crainou.ro. 

Când fetele se spălau, în mod ritualic, foloseau și energia sonoră a cuvântului rostit: „Toadere, /Sântoadere, /Dă părul cailor, /Să-l poarte fetele. /Dă cosița fetelor, /Cât cozile iepelor, /Să crească lungă ca ața, /Moale ca mătasea”.