Săptămâna Luminată 2023: Tradiții și obiceiuri pentru această perioadă

Dacă săptămâna dinaintea Paştelui este cea a Patimilor sau Săptămâna Mare, săptămâna care urmează după Învierea Domnului Iisus Hristos poartă numele de Săptămâna Luminată.

Ce reprezintă Săptămâna Luminată?

Săptămâna luminată este prima săptămână care urmează după Învierea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În tradiția greacă se mai numește și Săptămâna reînnoită (în grecește Diakaimsimos) pentru că întreaga creație este reînnoită prin Domnul Iisus Hristos. Se termină în duminica următoare, numită Duminica Tomii.

Citește și: Izvorul Tămăduirii 2023: Pe ce dată se sărbătorește și când putem merge la Biserică pentru a lua agheasmă?

Slujbele din Săptămâna Luminată se țin cu Ușile Împărătești larg deschise. Astfel, privirea spre altar nu mai este împiedicată de nimic, ceea ce simbolizează ușa deschisă de la mormântul Mântuitorului dar și ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morții Mântuitorului. În plus, în Săptămâna Luminată este interzis complet postul pentru toți ortodocșii, credincioșii întremându-se astfel după cele opt săptămâni de post anterior Sfintelor Paști.

În Săptămâna luminată și până la Înălțarea Domnului nu se îngenunchează.

Obiceiuri și tradiții în Săptămâna Luminată

În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „hărți”. De asemenea, de la Învierea Domnului și până la Rusalii, nu se fac metănii, ci doar închinăciuni.

Ziua de marți poartă numele de Marțea Albă și este zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat.

Femeile din multe zone rurale dau de pomană pasca rămasă de la Paște și vinul roșu.

Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Miercurea din Săptămâna Luminată poartă numele de Sfântă Mercurie.

Bărbații se duc să muncească la câmp, însă femeile nu au voie să muncească, deoarece, potrivit tradiției cei care muncesc de „nunta șoarecilor” echivalează cu a aduce rozătoarele în casă și a te lipsi restul anului de bucate pe masă.

De asemenea, ziua de joi din Săptămâna Luminată poartă numele de Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile și grânele. Cine muncește în această zi aduce asupra casei nenorocul, secetă și dăunătorii în livezi.

„Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morților. 44 de găleți cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete iar apa astfel „sfințită” se vărsa apoi în fântână din curte.Cine muncește în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta și dăunătorii în livezi.

Ziua de Vineri din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântânița.

Preoții sfințesc din nou fântânile, după slujba de seară. În această zi este și sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.

În vinerea din Săptămâna Luminată, de Izvorul Tămăduirii, se obișnuiește ca după otpustul Sfintei Liturghii să se săvârșească slujba sfințirii celei mici a apei.

Citește și: Prima zi de Paște 2023: Tradiția de mult uitată! Ce nu este indicat să faci pe 16 aprilie?

Vinerea Scumpă vine în contrast direct cu Vinerea Neagră, sau Vinerea Mare, de dinaintea Paștelui. Legendele spun că Maica Domnului a construit o fântână care avea apa doar în Vinerea Scumpă, căci acea apa era dătătoare de viață.

În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea și nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice, slujbele fiind reluate după Duminica Tomii.

Sursă: ziarulunirea.ro