Potrivit tradiției, pe data de 20 decembrie, în ziua de Ignat, românii păstrează mai multe obiceiuri printre care și tăiatul porcilor.
Ce reprezintă Ignatul
Sărbătorile de iarnă la români încep odată cu sărbătoarea Sfântului Nicolae, pe 6 decembrie și se încheie odată cu Sfântul Ioan, pe data de 7 ianuarie.
Aceste sărbători petrecute în mijlocul satului românesc reprezintă o experiență unică, deopotrivă încărcată de veselie, dramatism, ironie și poezie.
Citește și: Când pică ziua de Ignat 2022. Tradiții și obiceiuri: De ce sunt sacrificați porcii în această zi
Una dintre sărbătorile păstrate de către români este ziua de 20 decembrie, ziua în care este sărbătorit Ignatul sau Sfântul Ignatie Teoforul.
Ritualul tăierii porcului, ce are loc înaintea Crăciunului, prezintă o legătură evidentă între mitologia Greciei antice și religia populară românească, astfel că, nu doar românii credeau că sângele scurs la sacrificiul porcului putea spăla crimele sau nelegiuirile oamenilor, cât de mari ar fi fost acestea.
Ignat, este considerat patronul porcului și unul dintre paricizii panteonului nostru, fiind cunoscut și în calitate de zeu al focului terestru, sacrificial, și al luminii solare, iar legătura cu formele precreștine de cult al soarelui reiese chiar din numele său derivat din latinescul ignis, foc.
Precum razele soarelui, sângele are darul de a purifica spațiul și făpturile, de a încuraja renașterea soarelui, de a risipi amenințările malefice.
La români există această superstiție că cei care participă la tăiatul porcului să se mânjească cu sânge.Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?
Iată că, sângele porcului, adică tocmai ceea ce, în timpul postului, se crede că ne spurcă, în timpul acestei sărbători ne purifică.
Tradiții și obiceiuri de Ignat
Sărbătoarea care se ține pe 20 decembrie este închinată Sfântului Ignatie și este cunoscută în popor ca Ignatul porcilor și se crede că în noaptea aceasta porcii visează că sunt scrificați. Se mai spune că din această zi aceștia nu mai se îngrașă și nu mai pun carne pe ei.
Femeile însărcinate, de teama de a nu naște copii cu infirmități, respectă cu strictețe interdicția de a lucra, mai ales că nu sunt permise alte activități în această zi, în afară de prepararea cărnii.Persoanele care lucrau în această zi, erau pedepsite de cea care patrona ziua: Înătoarea- o femeie bătrână, lacomă și urâtă. Potrivit credinței din popor, ea le ispitește pe femei să lucreze, după care le opărește.
Potrivit unei tradiții din zona Muscelului ideal ar fi dacă nu tai un porc ar fi bine să sacrifici măcar o găină, pentru că doar atunci vei fi ferit de boli pe toată perioada anului care urmează.
Cei care nu taie porcul în această zi riscă ca acesta să fie mâncat de lupi.
În zona Moldovei există obiceiul ca porcul să fie încălecat după ce a fost tăiat. Chiar și scriitorul român, Ion Creangă, menționează acest lucru în cartea sa "Amintiri din Copilărie": "La Crăciun, când tăia tata porcul, și-l pârlia, și-l opăria, și-l învălia iute cu paie, de-l înădușii, ca să se poată rade mai frumos, eu încălecam pe porc deasupra paielor și făceam un chef de mii de lei".
Femeia, de obicei, este cea care se ocupă de tranșarea cărnii, dar numai după ce bărbatul face semnul crucii cu ajutorul cuţitului asupra porcului sacrificat, zicând: „Tatăl nostru. Să-l mâncați sănătoși”.
Se mai spune că hainele care sunt cusute în această zi vor da junghiuri celui care le poartă.
Sursă: libertatea.ro
