Pentru că mai sunt doar câteva zile până la postul Crăciunului, creștinii ortodocși profită de această perioadă și gătesc ultimele preparate de dulce. În întâmpinarea acestora vin și călugării de la Mănăstirea Putna cu o rețetă delicioasă de sărmăluțe cu urdă.
Unde se află Mănăstirea Putna, ctitorită de domnitorul Moldovei Ștefan cel Mare
Mănăstirea Putna este un sălaș monahal creștin ortodox, important atât din punct de vedere cultural, cât și religios, dar și artistic.
Construcția realizată de domnitorul Ștefan cel Mare a început în anul 1466 și s-a terminat în anul 1469. Sfințirea sa a avut loc pe data de 3 septembrie 1469, iar în prezent poartă hramul Adormirii Maicii Domnului.
Mihai Eminescu a spus despre Mănăstirea Putna că este „Ierusalimul neamului românesc”.
De menționat este faptul că aceasta este cunoscută nu doar pentru arhitectura și picturile sale deosebite, ci și pentru faptul că aici își doarme somnul de veci Ștefan cel Mare și Sfânt. Mănăstirea Putna a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din România, cu codul de clasificare SV-II-a-A-05595.
Din păcate, din cauza războaielor care au avut loc în zona Moldovei, mai ales în anul 1653 când Mănăstirea a fost atacată de cazacii lui Timuș Hmelnițk, pictura originală a fost
distrusă în totalitate. Actuala pictură bizantină datează din anul 2001 și a fost executată de frații Mihai și Gavriil Moroșan.Cea mai bună rețetă de sărmăluțe cu urdă
Se cunoaște faptul că mâncarea din mănăstirile din România și nu numai, este extrem de gustoasă, mai ales că se spune că aceasta este făcută cu dragoste și rugăciune.
Călugării de la Mănăstirea Putna sunt vestiți pentru preparatele lor și astfel, pentru a le domoli gustul pofticioșilor, aceștia propun una dintre cele mai delicioase și simple rețete preparate de ei: Sărmăluțe cu urdă. Rețeta completă poate fi găsită pe Youtube.
Ingrediente:
- 120 – 150 de frunze de sfeclă
- 500 g urdă
- 2 ouă
- 6 – 7 cepe
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
Citește și: Cum l-a visat Adriana Bahmuțeanu pe Silviu Prigoană: “Iartă-mă, dacă ți-am greșit! A fost ca o premoniție.”
- 300 g orez
- 1 legătură de mărar
- 1 legătură de pătrunjel
- 2 – 3 legături de ceapă verde (doar frunzele)
- sare
- piper
- oțet
- borș
- ulei de floarea soarelui
Mod de preparare:
Se spală legumele, ceapa și verdeața și se toacă mărunt. Ceapa se pune la călit, peste care se adaugă puțină apă ca să nu se ardă prea tare. Peste ceapă se adaugă orezul, după ce acesta a fost ținut în apă la înmuiat și se pune și puțină sare. Între timp, frunzele de sfeclă se opăresc. Acesta pot fi înlocuite cu frunze de spanac, pentru a nu fi prea acre, cum sunt făcute cele cu varză murată. După ce orezul și ceapa s-au călit timp de 2-3 minute, se adaugă apă pentru ca orezul să se umfle puțin și se ține pe aragaz până ajunge la jumătatea punctului de fierbere. După ce compoziția s-a răcit, se adaugă și urda, piperul, sarea, verdeața și ouăle. După ce compoziția a fost amestecată bine, se formează sarmalele cu ajutorul frunzelor de sfeclă. Sarmalele se pun într-o oală, peste care se adaugă apă atât cât acestea să fie acoperite.
Citește și: Cât țin sarmalele la frigider sau la congelator. Termenul în care e de preferat să le consumi
Când sunt fierte, sarmalele pot fi savurate cu mămăliguță și smântână.
De menționat este faptul că urda poate fi înlocuită cu brânza de vaci cu condiția ca în aceasta să fie adăugat și unt.
