Legea are ca scop de reglementare completarea art. 5 din Decretul-lege nr.118/1990, în sensul extinderii sferei beneficiarilor actului normativ de bază, prin includerea unei noi categorii, respectiv copiii minori la data la care unul dintre părinţii lor fireşti era căsătorit cu o persoană aflată într-una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2), care au crescut într-o asemenea familie, urmărindu-se acordarea unei indemnizaţii lunare şi pentru această categorie de urmaşi, mai transmite România TV.
Klaus Iohannis a semnat decrete importante despre concedii și pensii
„Această iniţiativă legislativă vine să corecteze, să facă o reparaţie privind o discriminare rămasă în actuala lege privind urmaşii victimelor comunismului, foştilor deţinuţi politic, a oamenilor decedaţi din cauza agresiunii sistemului.
Alte decrete semnat de Klaus Iohannis sunt următoarele:
- decret privind promulgarea Legii pentru anularea unor obligații fiscale şi pentru modificarea unor acte normative (PL-x 583/07.12.2021
- decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate (PL-x 610/20.12.2021)
- decret privind promulgarea Legii pentru completarea art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (PL-x 7/01.02.2022).
Actul normativ are ca obiect de reglementare anularea diferenţelor de obligaţii fiscale principale şi/sau obligaţii fiscale accesorii, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere
Pe data de 2 martie, Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, proiectul de lege al PNL pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru schimbarea unor acte normative, prin care se rezolvă o problemă suspendată încă de acum şapte ani, a declarat, atunci, deputatul liberal Cristina Burciu.
Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi
Mai pe scurt, legea iniţiată de parlamentarii PNL are ca obiect de reglementare anularea unor obligaţii fiscale, precum şi modificarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal şi a Legii nr.16/2017 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale, mai arată România TV.
Actul normativ are în vedere, printre altele, anularea diferenţelor de obligaţii fiscale principale şi/sau obligaţii fiscale accesorii, decise de organul fiscal prin decizie de impunere emise şi comunicate contribuabilului, ca urmare a reîncadrării sumelor reprezentând indemnizaţii sau orice alte sume de aceeaşi natură, primite pe perioada delegării, detaşării sau desfăşurării activităţii pe teritoriul altei ţări, de către angajaţi ai angajatorilor români care şi-au desfăşurat activitatea pe teritoriul altei ţări, aferente perioadelor fiscale cuprinse între 1 iulie 2015 şi data intrării în vigoare a prezentului proiect şi neplătite.
Citeste si: Prima măsură anunțată de Rusia după negocierile de cu Ucraina: reduce operațiunea militară din zona Kiev
Așadar, după promulgarea şi intrarea în vigoare a acestei legi, transportatorilor nu li se vor mai impozita diurna şi, în plus, diurnele impozitate în perioada 2015-2020 vor fi în grațiere.
„Consider lăudabil faptul că, pe lângă amnistia fiscală pentru diurne, noua lege va clarifica în mod echitabil legislaţia fiscală, în cazul delegării, detaşării şi deplasării în străinătate a angajaţilor. Pe fondul aportului direct la creşterea economiei naţionale, sectorul prestărilor de servicii şi transporturilor este în prezent esenţial pentru România. Proiectul de lege propus de parlamentarii liberali vine în sprijinul angajaţilor, prin reglementarea cadrului legal predictibil privind prestaţiile suplimentare primite de angajaţi în baza clauzei de mobilitate. Astfel, vor fi acoperi diurnele netaxabile reîncadrate de organismele financiare, din iulie 2015 şi până în prezent, în venituri salariale taxabile. Salut votul covârşitor al acestui act normativ îndelung aşteptat de beneficiari, în majoritate din domeniul construcţiilor, transporturilor rutiere şi comerţului, cu atât mai mult cu cât impozitarea diurnelor era extrem de dificil de suportat de către agenţii economici de profil, mai ales în ultimii doi ani ai pandemiei”, a declarat Cristina Burciu.
Sursă: România TV