Schimbări majore pentru carnea din magazine: UE propune măsuri radicale pentru reducerea consumului de carne până în 2050

Autor: Cristina Mocanu

UE vrea reducerea drastică a consumului de carne.

Sursa: pexels.com

UE cere reducerea drastică a consumului de carne.

Uniunea Europeană (UE) lansează o propunere ambițioasă care vizează reducerea semnificativă a consumului de carne în rândul cetățenilor săi. Această măsură vine ca răspuns la îngrijorările privind emisiile de gaze cu efect de seră asociate industriei cărnii și la dorința de a diminua riscul bolilor legate de o dietă preponderent carnivoră.

Uniunea Europeană vrea să reducă consumul de carne până în 2050

Potrivit capital.ro, argumentul principal al UE este legat de contribuția semnificativă a industriei cărnii la emisiile de gaze cu efect de seră și schimbările climatice.

Prin reducerea consumului de carne, UE speră să contribuie la eforturile globale de combatere a încălzirii climatice. De asemenea, această măsură are ca scop diminuarea riscului de boli asociate unei diete bogate în carne.

Potrivit noilor directive, UE propune o scădere drastică a consumului de carne până în 2050. Consumul mediu anual pe cap de român ar trebui să scadă de la 65 la 12 kilograme, reprezentând o scădere cu peste 80%.

Aceasta este o schimbare radicală, iar producătorii avertizează că, în cazul implementării, prețurile la carne ar putea crește semnificativ.

Ce spun producătorii de carne din România

Producătorii de carne din România susțin că românii nu renunță la carne din cauza dorinței de a adopta un stil de viață sănătos, ci din cauza prețurilor mari. Ei avertizează că, în cazul impunerii unor etichete privind impactul asupra mediului sau sănătate, similar avertismentelor de pe produsele din tutun, prețurile la carne ar putea crește pentru a acoperi costurile suplimentare.

Citește și: Ciorba românească se află în topul celor mai apreciate ciorbe din lume : Care dintre aceste delicii se află între primele patru locuri

Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Psihologii susțin că schimbarea obiceiurilor alimentare, în special în ceea ce privește consumul de carne, este extrem de dificilă. Educația primită în primii ani de viață și modelele alimentare stabilite în copilărie sunt factori importanți în rezistența la schimbare. Psihologul Mirela Zivari a explicat că schimbările de comportament pot avea loc, dar acest proces necesită timp și efort.

Europenii consumă de două ori mai multă carne decât media globală

Studiile arată că europenii consumă de două ori mai multă carne decât media globală și de trei ori mai multe lactate. În context global, preocupările privind problemele de sănătate asociate consumului excesiv de carne și impactul acesteia asupra mediului au crescut în ultimii ani.

Propunerea UE de a introduce avertismente privind consumul de carne și etichetarea cu privire la impactul asupra mediului vine după modelul măsurilor adoptate în alte domenii, precum tutunul.

În Marea Britanie, guvernul își propune să reducă consumul de carne cu 30% până în 2032, o măsură similară cu cea propusă de UE.

Impactul imaginilor de avertisment

Un studiu realizat de Universitatea Durham din Marea Britanie sugerează că imagini grafice de avertisment privind riscurile asociate consumului de carne ar putea fi utilizate pentru a influența opțiunile consumatorilor. Această metodă, inspirată de avertismentele de pe ambalajele țigărilor, ar putea contribui la reducerea consumului de carne prin conștientizarea efectelor asupra sănătății și mediului.

Citește și: Am intrat în Postul Crăciunului 2023. Ce ai voie și ce nu ai voie să mănânci, tradiții, superstiții și dezlegări la pește

În ciuda rezistenței inițiale și a potențialelor creșteri de prețuri, UE pare hotărâtă să încurajeze o schimbare semnificativă în obiceiurile alimentare ale cetățenilor săi. Cu toate acestea, succesul acestei propuneri va depinde în mare măsură de abilitatea autorităților de a convinge și educa populația în privința beneficiilor acestei schimbări pentru sănătatea individuală și a mediului înconjurător.