Luni, 9 aprilie, se împlinesc trei ani de la trecerea în eternitate a Prințului Philip, Duce de Edinburgh, marcând un moment de amintire și reflecție pentru întreaga familie regală britanică și pentru poporul britanic în ansamblu. Însă, într-un context mai puțin cunoscut, decizia recentă a unei înalte instanțe britanice privind secretizarea testamentului său a adus în prim-plan o discuție în jurul vieții și moștenirii sale.
Testamentul Prințului Philip va fi deschis după 90 de ani de la moartea sa
Astăzi, împlinim trei ani de la momentul în care lumea a pierdut unul dintre cei mai remarcabili membri ai Casei Regale Britanice, Prințul Philip, Duce de Edinburgh. Odată cu această aniversare, nu este doar ocazia de a comemora și de a onora viața și moștenirea sa, ci și de a reflecta asupra importanței și implicațiilor deciziei de a menține testamentul său secret timp de 90 de ani.
Potrivit digi24.ro, testamentul lui Prințul Philip va rămâne în siguranță, într-un seif al Înaltei Curți, timp de cel puțin 90 de ani, în conformitate cu hotărârea instanței. Această decizie, menită să protejeze "demnitatea și reputația" Reginei Elisabeta a II-a, reprezintă o continuare a unei practici vechi de peste un secol în cadrul casei regale britanice. Conform acestei convenții, testamentul unui membru al familiei regale este sigilat după deces și nu este supus unei inspecții publice, spre deosebire de un testament al unei persoane obișnuite.
Procesul de secretizare a testamentului lui Prințul Philip va implica, după expirarea termenului de 90 de ani, un proces privat pentru a decide dacă acesta poate fi deschis. Sir Andrew McFarlane, judecătorul senior al instanțelor familiale, a condus o ședință judecătorească specială în iulie pentru a stabili această hotărâre. El a subliniat importanța menținerii acestei convenții în lumina poziției constituționale a Suveranei și a necesității de a proteja reputația și demnitatea acesteia.
Argumentele aduse în favoarea secretizării testamentului s-au concentrat pe potențialul generării de zvonuri nefondate și a intruziunii asupra vieții private a Reginei și a familiei regale. Această decizie a stârnit dezbateri în rândul opiniei publice, însă este important de subliniat că această practică nu este neobișnuită în istoria casei regale britanice. Primul testament secretizat al unui membru al Casei Regale Windsor este cel al fratelui mai mic al reginei-consort Mary de Teck, prințul Francis de Teck, care a murit în 1910, iar testamentul său rămâne sigilat și astăzi.
În timp ce lumea reflectă asupra deciziei de a păstra testamentul lui Prințul Philip secret, este important să ne amintim și să celebrăm viața și moștenirea sa. Prințul Philip a fost cel mai longeviv consort al unui monarh britanic din istorie și a fost un susținător dedicat al familiei regale și al poporului britanic. Trecut prin numeroase încercări și greutăți de-a lungul vieții sale, Prințul Philip a rămas un model de integritate, loialitate și devotament.
Citește și: Care este starea actuală de sănătate a prințesei Kate Middleton: Mesajul transmis de Regina Camilla
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12
Viața Prințului Philip
Născut în 10 iunie 1921, în Corfu, Grecia, Prințul Philip a fost educat la o școală americană din Paris și ulterior în Marea Britanie. În 1939, s-a alăturat Marinei Regale și și-a început o carieră militară remarcabilă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a servit cu distincție în Forțele Navale Britanice și a fost decorat pentru curajul său în acțiunile de luptă.
Viața sa s-a schimbat în mod radical în 1947, când s-a căsătorit cu Prințesa Elisabeta, viitoarea regină a Marii Britanii. Cei doi au format un parteneriat extraordinar și au avut o familie devotată și iubitoare. Prințul Philip a fost un tată și un bunic iubitor, iar influența sa asupra urmașilor săi va fi resimțită și apreciată pe tot parcursul vieții lor.
De-a lungul anilor, Prințul Philip a fost implicat într-o varietate de activități și proiecte, de la susținerea inovării în domeniul tehnologiei până la promovarea conservării mediului înconjurător. Contribuția sa la viața publică și la bunăstarea societății este profund apreciată și va fi mereu amintită.
Moștenirea sa va rămâne un far de inspirație pentru generațiile viitoare și o sursă de mândrie pentru întreaga națiune britanică.