Autoritățile au decis schimbarea legii care face referire la actele de stare civilă. Astfel, începând din această săptămână, în momentul înregistrării unui copil la oficiul stării civile, părinții vor fi informați că nu îi pot pune acestuia mai mult de trei prenume. Legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis și a apărut în Monitorul Oficial, aceasta intrând în vigoare de luni, 2 mai 2022.
Părinții nu le pot da copiilor mai mult de trei prenume. Legea a apărut în Monitorul Oficial
O nouă lege modifică regulile în ceea ce privește înregistrarea copilului la oficiul stării civile. Astfel, potrivit noilor reglementări, părinții nu mai au voie să le pună copiilor mai multe de trei prenume, fără să fie luat în calcul și numele de familie.
Această modificare a intrat în vigoare luni, 2 mai 2022, asta după ce legea a apărut vineri în Monitorul Oficial.
„Prenumele declarat la data înregistrării nașterii nu poate fi format din mai mult de trei cuvinte.”, au precizat autoritățile.
Astfel, începând din luna mai, copiii înregistrați la oficiul stării civile nu vor mai avea mai mult de trei prenume.
Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta
De precizat că părinții au obligația de a declara nașterea copilului în termen de 30 de zile pentru copilul născut viu și în termen de 3 zile pentru copilul născut mort. Numărul zilelor este calculat în funcție de data nașterii.
Citeste si: Înscrieri grădiniță 2022. Când se fac înscrierile la grădiniță anul acesta
Lista prenumelor care pot fi refuzate de ofițerul de stare civilă
În momentul în care se prezintă în fața ofițerului stării civile pentru înregistrarea copilului, părinții trebuie să știe că se pot lovi de un refuz din partea acestuia în cazul în care aleg prenume indecente, ridicole sau care ar putea afecta interesele copilului pe viitor. Astfel, nu doar că trebuie să se limiteze la 3 prenume, însă părinții trebuie să le aleagă cu grijă, astfel încât acestea să nu îi afecteze în mod negativ pe copii.
„Ofițerul de stare civilă are obligația de a refuza motivat, comunicând în scris declarantului, înregistrarea prenumelor formate din cuvinte indecente, ridicole ori altele asemenea, de natură a afecta ordinea publică și bunele moravuri sau interesele copilului, după caz.”, se arată în LEGEA nr. 119 din 16 octombrie 1996.
În ce condiții își poate schimba numele o persoană?
În cazul în care o persoană dorește să își schimbe numele sau prenumele, autoritățile au precizat că acest lucru este posibil doar în anumite situații. Mai exact, există o listă de motive temeinice pentru care poate fi aprobată o astfel de cerere. Iată care sunt situațiile în care o persoană poate solicita autorităților schimbarea numelui.
- când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod
- când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care dorește să îl obțină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum și asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume
- când, din neatenția ofițerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoașterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate mențiuni greșite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte
- când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte și dorește simplificarea acestuia
- când persoana în cauză este cunoscută cu un prenume și dorește adăugarea acestuia la prenumele inițial, cu respectarea dispozițiilor legale privind numărul maxim de cuvinte din care poate fi format prenumele
- când persoana în cauză poartă un nume de proveniență străină și solicită să poarte un nume românesc
- când persoana și-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, și dorește să revină la numele dobândit la naștere sau purtat anterior
- când părinții și-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinților lor, cu respectarea dispozițiilor art. 41^4
- când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalți membri ai familiei
- când unul dintre soți sau ambii dorește/doresc schimbarea numelui de familie comun sau reunit purtat în timpul căsătoriei, cu respectarea dispozițiilor art. 282 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, și cu consimțământul celuilalt soț, dat în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă
- când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării nașterii, în formele prevăzute la art. 416 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, însă, întrucât nu s-a încuviințat și purtarea numelui de familie al acestuia, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;l) când prenumele purtat este specific sexului opus
- când persoanei i s-a încuviințat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească și solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând hotărâre judecătorească definitivă
- când persoana în cauză are numele schimbat în străinătate și nu are act administrativ străin, făcând dovada cu privire la aceasta cu pașaportul/actul de identitate emis de autoritățile străine
- alte cazuri temeinic justificate.
Sunt de asemenea considerate justificate și cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:
- când persoana în cauză a adoptat minori și dorește ca aceștia să poarte un alt prenume
- când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți, iar soțul supraviețuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naștere
- când în urma divorțului un fost soț revine la numele de familie purtat anterior și care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorț, și dorește să poarte numele dobândit la naștere
- când în urma divorțului un fost soț păstrează numele de familie purtat în căsătorie și dorește un nume purtat anterior căsătoriei sau numele dobândit la naștere
- când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți celălalt soț se recăsătorește și, ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta dorește să poarte numele de familie dobândit la naștere
- când fostul soț dorește să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii, cu consimțământul fostului soț, dat în forma autentică sau în fața ofițerului de stare civilă
- când părinții au divorțat, iar părintele care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei solicită pentru copil să poarte același nume de familie cu el
- când s-a desfăcut adopția unei persoane căsătorite care are copii minori și în urma desfacerii adopției persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte de adopție și dorește schimbarea numelui de familie al copilului/copiilor pentru a purta nume de familie comun
- când unul dintre soți, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soț, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopție, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopției și celălalt soț dorește să poarte nume de familie comun cu acesta
- când părintele căruia i-a fost încredințat un minor în urma divorțului solicită ca acesta să-i poarte numele de familie dobândit ca urmare a încheierii unei noi căsătorii, cu consimțământul soțului și al celuilalt părinte al minorului, dat în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă.
Citeste si: În cât timp se eliberează pașaportul temporar în 2022 și ce documente sunt necesare pentru a-l obține
