Se schimbă sistemul de pensii din România. Marcel Boloș: „Orice reformă tăiată și buget tăiat periclitează investițiile care sunt finanțate prin PNRR”

Ministrul Investițiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a oferit mai multe detalii despre sistemul de pensii din România. Potrivit acestuia, cea mai dură reformă din PNRR rămâne de departe cea a pensiilor speciale.

Sistemul de pensii din România se va schimba

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a precizat joi, 4 mai 2023, că dacă reformele nu arată ca în PNRR, România riscă să piardă toți banii de la Bruxelles.

Astfel, acesta a declarat că: „Orice reformă tăiată și buget tăiat periclitează investițiile care sunt finanțate prin PNRR, rămân fără sursă de finanțare. De aceea, cred eu că indiferent de zburdălnicia coordonatorilor de reforme și investiții și oricât ar fi ei de eroi, să spun așa, poate un termen mai nepotrivit din punct de vedere academic, dar trebuie  fiecare să judece responsabilitățile pe care și le asumă raportat la ceea ce există în PNRR.

Citește și: Vârsta de pensionare în țările UE: Statele în care cetățenii ies cel mai devreme la pensie

Dacă reformele nu arată cum este scris în PNRR, atunci riscul de a pierde banii este iminent.

Noi (MIPE – n.red.) putem să spunem ce nu s-a făcut corect atunci când o reformă se încearcă să fie dusă la bun sfârșit.

Nu ar fi corect să intervenim peste colegii noștri pentru că noi nu putem face politica și strategia în ceea ce privește reforma pensiilor. Este exclus acest lucru.

Este responsabilitatea Ministerului Muncii, care are o sarcină foarte grea, aceea de a duce la bun sfârșit această reformă. Și fiecare coordonator de reformă în parte are sarcina aceasta a ducerii la bun sfârșit a reformelor. Sarcina noastră este tocmai aceasta, să spunem ce mai trebuie făcut la reformă, apoi vine și Comisia cu validarea”.

Cea mai dificilă problemă din PNRR este reforma pensiilor speciale

Ministrul Marcel Boloș a mai adăugat că cea mai dură reformă rămâne de departe cea a pensiilor speciale.

Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Marcel Boloș a precizat că „Cea mai dură reformă rămâne de departe cea a pensiilor speciale. Noi nu avem o problemă cu faptul că avem legi sau modele ale pensiilor speciale diferite cu mult față de alte țări din Europa.

Dimpotrivă, sunt compatibile cu ce avem la nivel european. Noi avem însă o problemă fundamentală, aceea a discrepanței dintre sistemul de pensii speciale și sistemul de pensii general.

Și sunt trei piloni fundamentali folosiți ca bază de comparație între cele două.

Primul este rata de înlocuire a veniturilor. Sau explicat foarte simplu, procentul pe care-l aplicăm la baza de calcul pentru a determina cuantumul pensiei. În sistemul de pensii speciale, avem eterogenitate, pornim de pe la 60-65% în sistemul de pensii, să zicem, militare. Și apoi creștem până la 85%, spre exemplu, la alte pensii.

În așa fel încât vine Comisia și spune, pe bună dreptate, aveți o mare discrepanță, 85% niciodată nu se compară cu 43,5%, cât aveți în sistemul de pensii general.

Cu alte cuvinte, tu ai un procent de 43,5% din salariul omului în sistemul general de pensii, iar în partea cealaltă, la pensiile speciale, ai în mod cu totul inexplicabil, 85% din salariu. Și-atunci noi aici trebuie să lămurim cu Comisia care vor fi pașii de urmat.”

Citește și: Vouchere sociale 2023: Când intră pe card tranșa a treia de bani pentru alimente și mese calde?

România este nevoită să schimbe sistemul de pensii

„Este o decizie politică, coordonatorul reformei este Ministerul Muncii, eu nu fac decât să relatez ceea ce Comisia ridică drept probleme fundamentale în această reformă care este destul de ascuțită și o reformă de profunzime pentru sistemul nostru de pensii speciale.

Al doilea pilon fundamental al reformei este baza de calcul. Dacă în sistemul de pensii generale baza de calcul variază de la o lună, să zicem luăm în calcul ultimul salariu din perioada de activitate, la alții sunt luate în calcul șase luni pe care le alegi tu din perioada de activitate. Și fiecare lege care s-a dat a avut câte o reglementare specială pentru baza de calcul.

Și, desigur, mai avem problema stagiului de cotizare. Pentru că dacă la nivelul Uniunii Europene avem stagii de cotizare de 40 de ani, noi în sistemul de pensii – valabil și la cel general și la cel de pensii speciale, avem stagii de cotizare undeva în jur de 31, 32 de ani.

Și de aici apar și problemele de sustenabilitate financiară pe care, pe bună dreptate, le ridică Comisia Europeană. Acesta este stadiul discuțiilor în ceea ce privește reforma pensiilor speciale”, a mai spus ministrul Marcel Boloș.

Sursă: capital.ro