Pe data de 22 decembrie 2023, este sărbătorit Sfântul Petru Movilă. Află dacă pe această dată este bine să speli sau nu?
Cine a fost Petru Movilă?
La 21 decembrie 1596, într-o familie cu rădăcini adânc înrădăcinate în istoria Moldovei, s-a născut Petru Movilă, al patrulea fiu al voievodului Simion Movilă. Copilăria și adolescența sa au fost marcate de o perioadă tumultuoasă, unde moartea tatălui său în 1607 și domnia lui Ștefan Tomsa (1611) au condus la retragerea familiei Movilă în Polonia, unde aveau numeroase rude.
Potrivit crestinortodox.ro, studiile sale au continuat la Colegiul Frăției Ortodoxe din Liov, unde și-a dezvoltat pasiunea pentru cunoaștere și spiritul său religios. În 1622, a vizitat vestita mănăstire Pecerska, o experiență care avea să îi schimbe viața. Aici, Petru Movilă s-a împrietenit cu starețul Zaharia Copistensclii și cu mitropolitul Iov Boretchi al Kievului. După anul 1625, a fost tuns în monahism la Lavra Pecerska și, în toamna anului 1627, la vârsta de 31 de ani, a fost ales egumen al mănăstirii.
În timpul stăreției sale, Petru Movilă a pus bazele unui colegiu la Kiev, care avea să devină Academia – o școală cu caracter universitar, considerată cea mai veche instituție de învățământ superior la slavii ortodocși. În 1632, la moartea mitropolitului Iov, a fost ales în unanimitate Mitropolit al Kievului, Galitiei și a întregii Rusii.
În calitate de mitropolit, a alcătuit o "Mărturisire Ortodoxa" în limba latină, aprobată de Sinodul de la Iași din 1642 și confirmată de toți patriarhii ortodocși.
A contribuit la răspândirea vieții duhovnicești din Lavra Pecerska prin scrierile colaboratorilor săi, care au adus la lumină viața monahilor și a ieromonahilor din această mănăstire.Printre operele notabile se numără "Patericul Sfinților din Pecerska" (Kiev 1634) și "Minunile Peșterilor Kievului" (Kiev 1638), care dezvăluiau trăirile și miracolele din această mănăstire. Sfântul Ierarh Petru Movilă a tradus și publicat tratate ale Sfinților Părinți pentru îndrumarea vieții duhovnicești și ascetice a preoțimii și a conducătorilor săi.
Citește și: Cinci rețete simple și delicioase de aperitive de Crăciun pentru 2023
Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta
Sfântul Mitropolit Petru Movilă a trecut la cele veșnice pe 22 decembrie 1646, iar în 1996, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene l-a canonizat, proclamându-l la 15 decembrie a aceluiași an. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat prăznuirea Sfântului Ierarh Petru Movilă la 22 decembrie, recunoscându-i astfel contribuția deosebită la promovarea credinței și a culturii într-o perioadă plină de provocări.
Se spală sau nu pe data de 22 decembrie?
În societatea noastră, tradițiile și superstițiile au fost păstrate de-a lungul generațiilor, contribuind la colorarea și îmbogățirea vieții noastre. Ajunul Crăciunului, în special, este o perioadă încărcată de obiceiuri, iar unele dintre ele au legătură și cu lucruri simple precum spălatul rufelor.
Conform credinței transmise din generație în generație, există zile marcate cu cruce roșie în Calendarul ortodox în care este considerat nepotrivit să spălăm rufele. Aceste zile, în general, sunt respectate de credincioși pentru a evita săvârșirea unor păcate. Totodată, există și obiceiul de a evita spălarea rufelor în zilele de duminică, întrucât aceasta este ziua de odihnă în care Dumnezeu s-a odihnit după săptămâna creației.
În contextul specific al Ajunului Crăciunului, există zile în care credincioșii pot spăla rufele și zile în care acest lucru este considerat nepotrivit. De exemplu, în 2023, se pare că 22 și 23 decembrie, care cad într-o vineri și respectiv sâmbătă, sunt zile potrivite pentru această activitate. Însă, pe 24 decembrie, care este duminică, credincioșii sunt sfătuiți să evite spălarea rufelor, deoarece se consideră că ar fi un act păcătos.
Citește și: Ce aliment nu trebuie să lipsească de pe masa de Crăciun?
De asemenea, Ajunul Crăciunului vine cu o serie de superstiții și interdicții. Cadourile oferite în această perioadă trebuie alese cu grijă. Se spune că anumite obiecte, precum valizele, creioanele, cuțitele sau oglinzile, nu ar trebui să fie daruri în Ajunul Crăciunului. Aceste interdicții au rădăcini în tradiția populară și sunt menite să aducă noroc și să ferească de ghinion.
O altă superstiție interesantă se referă la modul în care este aranjată pâinea în Ajunul Crăciunului. Se spune că pâinea nu trebuie pusă cu coaja de jos în sus, deoarece acest gest poate atrage sărăcia. Aceste tradiții, deși par să aibă rădăcini în superstiție, sunt păstrate și respectate în multe comunități, aducând un farmec aparte sărbătorilor de iarnă.
Pe lângă aspectele practice ale spălatului și cadourilor, Ajunul Crăciunului este, fără îndoială, o perioadă încărcată de semnificație religioasă și tradiție, în care credința și obiceiurile populare se împletesc într-un mod unic, contribuind la magia sărbătorilor de iarnă.
