Într-o reacție la incidentul tragic din Masivul Bucegi, unde o tânără a fost ucisă de un urs brun, Camera Deputaților a programat o sesiune extraordinară pentru a modifica legislația privind urșii în România. Această inițiativă urmărește să adapteze cadrul legal pentru a preveni astfel de incidente și a gestiona mai eficient interacțiunile om-urs în mediul rural și montan.
Se modifică legislația privind urșii în România
Într-o reacție promptă la incidentul tragic din Masivul Bucegi, unde o tânără de 19 ani a fost fatal atacată de un urs brun, Camera Deputaților a convocat o sesiune extraordinară pentru a revizui legislația privind protecția faunei sălbatice și modalitățile de gestionare a conflictelor om-urs. Programată pentru luni, 15 iulie 2024, sesiunea va aborda modificări esențiale în Legea vânătorii și protecției fondului cinegetic, alături de alte acte normative relevante.
Potrivit agerpres.ro, convocarea acestei sesiuni extraordinare a fost decisă de Biroul Permanent al Camerei Deputaților în urma unei consultări urgente, după cum a fost stabilit pe 11 iulie 2024. Obiectivul principal al acestei inițiative legislative este să actualizeze și să întărească cadrul legal pentru prevenirea și gestionarea atacurilor de urs brun, asigurând în același timp o protecție corespunzătoare pentru populația umană.
Tragedia din Bucegi a stârnit un val de reacții publice și a subliniat nevoia urgentă de a adapta legislația la realitățile actuale și la preocupările crescânde privind siguranța în mediul montan.
În acest context, modificările propuse vizează inclusiv completarea articolului 1 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, împreună cu ajustări în OUG nr. 81/2021, care reglementează intervențiile imediate pentru prevenirea și combaterea atacurilor de urs brun.Citește și: Mama Dianei Maria, tânăra ucisă de urs, este însărcinată: Aceasta va avea un băiețel
Detalii ale proiectului de lege și impactul asupra populației și a faunei
Proiectul de lege prezentat în cadrul sesiunii extraordinare propune măsuri clare și specifice pentru gestionarea urșilor brun, incluzând recoltarea preventivă și de intervenție pentru anii 2024 și 2025. Astfel, se preconizează recoltarea a 426 de exemplare de urs brun pentru prevenire și 55 pentru intervenție la nivel național, măsuri menite să reducă riscurile de atacuri asupra persoanelor și proprietăților.
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12
Citește și: Nou beneficiu pentru pensionarele cu venit de până în 3.000 de lei. Ce gratuitate vor primi acestea
În plus față de aspectele vânătorii și protecției, proiectul de lege abordează și alte modificări ale legislației existente, care vizează să întărească capacitățile de răspuns ale autorităților în fața situațiilor de criză generate de interacțiunile om-urs.
Acestea includ revizuirea procedurilor de alertă și intervenție rapidă, precum și clarificări ale rolurilor și responsabilităților diferitelor agenții implicate în gestionarea conflictelor.În mediul public, reacțiile față de recalibrarea legislației privind ursul brun au fost variate și adesea pasionale. Grupuri de mediu și organizații pentru protecția animalelor au exprimat îngrijorări cu privire la impactul negativ potențial asupra populației de urși și asupra ecosistemului în ansamblu. În contrast, comunitățile montane și locuitorii zonelor afectate de conflicte frecvente om-urs au susținut în general măsurile de protecție sporită și de gestionare eficientă a acestor interacțiuni.
Implementarea modificărilor legislative va fi gestionată de către structurile responsabile din cadrul administrației publice centrale și locale, cu un accent deosebit pe coordonarea efectivă și pe aplicarea uniformă a noilor prevederi în teren. Așadar, Casa Națională de Pensii și Asigurări Sociale (CNPP) va fi responsabilă pentru monitorizarea și aplicarea noilor reglementări, în colaborare strânsă cu agențiile de protecție a mediului și alte organizații relevante.
Pe lângă impactul direct asupra gestionării conflictelor om-urs, modificările legislative vor influența și alte aspecte sociale și economice. De exemplu, comunitățile locale din zonele afectate de conflict vor simți probabil schimbările în modul în care sunt percepute și administrate riscurile asociate cu prezența urșilor. În plus, sectorul turistic și agro-alimentar poate fi afectat, având în vedere că siguranța și percepția de risc influențează decisiv deciziile vizitatorilor și a investitorilor.
Sesiunea extraordinară a Camerei Deputaților reprezintă un pas crucial în direcția asigurării unei legislative actualizate și eficiente în gestionarea conflictelor om-urs în România. Într-o lume în schimbare rapidă, adaptabilitatea și responsivitatea cadrului legislativ sunt esențiale pentru a proteja atât viața umană, cât și ecosistemele vulnerabile. Implementarea corectă și monitorizarea riguroasă a noilor prevederi vor fi cheia succesului în realizarea acestor obiective vitale pentru sănătatea și securitatea publică.
